Aliona Miron a fost numită judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. Ce avere are aceasta

Curtea Supremă de Justiție are un nou membru începând cu ziua de astăzi, după ce Parlamentul a dat vot de încredere. Este vorba de Aliona Miron, care din anul 2019 și până în prezent, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, scrie Realitatea.md.

Candidatura acesteia a fost aprobată, după ce în ședința de ieri a Comisiei juridice, numiri și imunități a Legislativului a fost aprobat un proiect de hotărâre în acest sens.

În continuare, Realitatea.md vă oferă un scurt istoric a carierei magistratei, dar și a averii acesteia.

CARIERĂ

Aliona Miron este magistrată din anul 2009. Mai întâi aceasta a fist numită pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău, printr-un decret al președintelui Republicii Moldova. Ulterior, în 2014, Miron a fost numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Aceasta a fost evaluată din 2014 și până în 2019 de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul foarte bine. Membrii Colegiului au constat că judecătoarea nu a fost pedepsită disciplinar, iar numele ei nu figura în dosare pierdute de Republica Moldova la CtEDO.

Ea a activat până acum doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sect. Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău).

AVERE

Potrivit informațiilor din declarația de avere, familia Alionei Miron deține 8 terenuri agricole, cu suprafețe diferite, toate moştenite în anul 2010. La fel, familia Miron mai deține două apartamente. Unul cu suprafaţa de 140.3 m.p., în valoare de 270 772 lei, dar și unul cu suprafața de 73 m.p., în valoare de 26 280 Euro, din anul 2015. La fel, Aliona Miron mai are și o casă cu teren aferent şi anexe cu suprafaţa de 131 m.p.+ 0,2587 ha, în valoare de 14 069 lei, 1.0 cotă-parte, moştenite în 2010.

Familia Miron se mai bucură de o altă casă de locuit cu suprafaţa de 190 m.p. în valoare de 697 415 Lei, în proprietate din anul 2018. În lista imobilelor se mai numără și un garaj cu suprafaţa de 12.8 m.p., în valoare de 43 181 lei, 1,0 cotă-parte, din anul 2011.

Magistrata CSJ deține în proprietate și două automobile. Un Mercedes-Benz E220 (anul fabricării 2004) în valoare de 8 000 Euro, cumpărat în anul 2011, dar și un Volkswagen Multivan (anul fabricării 2012) în valoare de 553 700 Lei, contract translativ de posesie şi de folosinţă din anul 2012.

La fel, mai are și o motocicletă F 8505 T (anul fabricării 2007) în valoare de 17 500 lei, cumpărată în anul 2013.

În 2015, Aliona Miron a luat un împrumut în sumă de 5 000 Euro, bani pe care i-a întors în anul 2020.

DISTINCȚII

Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

#curtea suprema de justitie #judecator #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.