Aliona Miron a fost numită judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. Ce avere are aceasta

Curtea Supremă de Justiție are un nou membru începând cu ziua de astăzi, după ce Parlamentul a dat vot de încredere. Este vorba de Aliona Miron, care din anul 2019 și până în prezent, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, scrie Realitatea.md.

Candidatura acesteia a fost aprobată, după ce în ședința de ieri a Comisiei juridice, numiri și imunități a Legislativului a fost aprobat un proiect de hotărâre în acest sens.

În continuare, Realitatea.md vă oferă un scurt istoric a carierei magistratei, dar și a averii acesteia.

CARIERĂ

Aliona Miron este magistrată din anul 2009. Mai întâi aceasta a fist numită pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău, printr-un decret al președintelui Republicii Moldova. Ulterior, în 2014, Miron a fost numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Aceasta a fost evaluată din 2014 și până în 2019 de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul foarte bine. Membrii Colegiului au constat că judecătoarea nu a fost pedepsită disciplinar, iar numele ei nu figura în dosare pierdute de Republica Moldova la CtEDO.

Ea a activat până acum doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sect. Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău).

AVERE

Potrivit informațiilor din declarația de avere, familia Alionei Miron deține 8 terenuri agricole, cu suprafețe diferite, toate moştenite în anul 2010. La fel, familia Miron mai deține două apartamente. Unul cu suprafaţa de 140.3 m.p., în valoare de 270 772 lei, dar și unul cu suprafața de 73 m.p., în valoare de 26 280 Euro, din anul 2015. La fel, Aliona Miron mai are și o casă cu teren aferent şi anexe cu suprafaţa de 131 m.p.+ 0,2587 ha, în valoare de 14 069 lei, 1.0 cotă-parte, moştenite în 2010.

Familia Miron se mai bucură de o altă casă de locuit cu suprafaţa de 190 m.p. în valoare de 697 415 Lei, în proprietate din anul 2018. În lista imobilelor se mai numără și un garaj cu suprafaţa de 12.8 m.p., în valoare de 43 181 lei, 1,0 cotă-parte, din anul 2011.

Magistrata CSJ deține în proprietate și două automobile. Un Mercedes-Benz E220 (anul fabricării 2004) în valoare de 8 000 Euro, cumpărat în anul 2011, dar și un Volkswagen Multivan (anul fabricării 2012) în valoare de 553 700 Lei, contract translativ de posesie şi de folosinţă din anul 2012.

La fel, mai are și o motocicletă F 8505 T (anul fabricării 2007) în valoare de 17 500 lei, cumpărată în anul 2013.

În 2015, Aliona Miron a luat un împrumut în sumă de 5 000 Euro, bani pe care i-a întors în anul 2020.

DISTINCȚII

Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

#curtea suprema de justitie #judecator #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că deciziile de politică fiscală nu trebuie luate sub impuls emoțional și nici ca reacție la nemulțumiri față de modul în care funcționează piața bancară. Declarațiile au fost făcute în contextul inițiativei înaintate de deputați din fracțiunea PSRM, care propun taxarea profiturilor băncilor.

Potrivit lui Gavriliță, nivelul mai ridicat al costurilor de finanțare din anul trecut are explicații obiective, legate de contextul economic regional. „A fost un șoc pe care l-am resimțit mai mult anul trecut, pe fundalul inflației ridicate, al majorării tarifelor la energie și al războiului din Ucraina, cu impact direct asupra Republicii Moldova. Urmează să lucrăm la o normalizare și la reducerea costului de finanțare”, a declarat ministrul.

Acesta a subliniat că inițiativa de taxare poate fi discutată, dar nu ar promova o asemenea politică din dorința de a „pedepsi” sectorul bancar. „Politicile trebuie să fie bazate pe evidență, analiză și impact maxim, nu pe supărări sau decizii pripite”, a precizat Gavriliță.

La rândul său, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a anunțat că subiectul va fi analizat serios în cadrul următoarei politici bugetar-fiscale. El a amintit că autoritățile iau în calcul și măsuri fiscale cu cotă zero la impozitul pe venit.

Totodată, Marian a avertizat că Republica Moldova este o economie mică, aflată în proximitatea unei zone de instabilitate, iar sectorul bancar are un rol important în relația cu partenerii externi. „Putem să urâm băncile, dar ele sunt cele care merg în Europa și explică care este situația în Moldova. Chiar dacă impunem aceste impozite, ele nu vor acoperi nici pe departe măsurile super-populiste ale opoziției și nu vor ajuta deloc”, a declarat Marian.

Inițiativa de taxare a profiturilor bancare a fost lansată anterior de deputați ai fracțiunii PSRM.