Aliona Miron a fost numită judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. Ce avere are aceasta

Curtea Supremă de Justiție are un nou membru începând cu ziua de astăzi, după ce Parlamentul a dat vot de încredere. Este vorba de Aliona Miron, care din anul 2019 și până în prezent, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, scrie Realitatea.md.

Candidatura acesteia a fost aprobată, după ce în ședința de ieri a Comisiei juridice, numiri și imunități a Legislativului a fost aprobat un proiect de hotărâre în acest sens.

În continuare, Realitatea.md vă oferă un scurt istoric a carierei magistratei, dar și a averii acesteia.

CARIERĂ

Aliona Miron este magistrată din anul 2009. Mai întâi aceasta a fist numită pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău, printr-un decret al președintelui Republicii Moldova. Ulterior, în 2014, Miron a fost numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Aceasta a fost evaluată din 2014 și până în 2019 de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul foarte bine. Membrii Colegiului au constat că judecătoarea nu a fost pedepsită disciplinar, iar numele ei nu figura în dosare pierdute de Republica Moldova la CtEDO.

Ea a activat până acum doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sect. Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău).

AVERE

Potrivit informațiilor din declarația de avere, familia Alionei Miron deține 8 terenuri agricole, cu suprafețe diferite, toate moştenite în anul 2010. La fel, familia Miron mai deține două apartamente. Unul cu suprafaţa de 140.3 m.p., în valoare de 270 772 lei, dar și unul cu suprafața de 73 m.p., în valoare de 26 280 Euro, din anul 2015. La fel, Aliona Miron mai are și o casă cu teren aferent şi anexe cu suprafaţa de 131 m.p.+ 0,2587 ha, în valoare de 14 069 lei, 1.0 cotă-parte, moştenite în 2010.

Familia Miron se mai bucură de o altă casă de locuit cu suprafaţa de 190 m.p. în valoare de 697 415 Lei, în proprietate din anul 2018. În lista imobilelor se mai numără și un garaj cu suprafaţa de 12.8 m.p., în valoare de 43 181 lei, 1,0 cotă-parte, din anul 2011.

Magistrata CSJ deține în proprietate și două automobile. Un Mercedes-Benz E220 (anul fabricării 2004) în valoare de 8 000 Euro, cumpărat în anul 2011, dar și un Volkswagen Multivan (anul fabricării 2012) în valoare de 553 700 Lei, contract translativ de posesie şi de folosinţă din anul 2012.

La fel, mai are și o motocicletă F 8505 T (anul fabricării 2007) în valoare de 17 500 lei, cumpărată în anul 2013.

În 2015, Aliona Miron a luat un împrumut în sumă de 5 000 Euro, bani pe care i-a întors în anul 2020.

DISTINCȚII

Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

#curtea suprema de justitie #judecator #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul de Investigare a Criminalității Economice (SICE) din România a efectuat vineri, 5 decembrie, percheziții la sediul companiei imobiliare North Bucharest Investments (NBI), într-un dosar ce vizează suspiciuni de evaziune fiscală în formă continuată și agravantă, precum și spălare de bani. Surse judiciare citate de Mediafax afirmă că firma are legături directe cu omul de afaceri din Chișinău Vlad Musteață, fondatorul și proprietarul grupului Proimobil, cunoscut pe piața imobiliară din Republica Moldova.

Potrivit acelorași surse, polițiștii au pus în aplicare 25 de mandate de percheziție domiciliară în municipiul București și în județul Ilfov. Ancheta vizează un circuit financiar presupus a fi fost creat și operat, în perioada ianuarie 2020 – decembrie 2024, de mai multe persoane, între care și Vlad Musteață. Mecanismul ar fi inclus mai multe firme prin care ar fi fost evitate evidențierea veniturilor realizate din cesionarea antecontractelor de vânzare-cumpărare, precum și a banilor încasați din rezervarea apartamentelor de către clienți. Totodată, suspecții ar fi disimulat proveniența unor fluxuri financiare importante, inclusiv sume venite din Republica Moldova, introduse în economia locală prin transferuri repetate. Prejudiciul estimat până acum se ridică la 5,9 milioane de lei.

Surse apropiate cazului afirmă că persoanele bănuite au fost identificate și urmează să fie conduse la audieri. În același dosar, omul de afaceri italian Michele Nusco, liderul grupului Nusco și unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari de pe piața românească, a dat declarații în calitate de martor. Din datele disponibile, acesta nu are în prezent nicio calitate procesuală în dosar.

Compania Nusco a transmis ulterior un drept la replică, respingând orice legătură cu faptele investigate. „Apariția numelui companiei noastre în procedurile la care face trimitere articolul nu este conformă cu realitatea, având în vedere că nu există nicio implicare a noastră în aspectele investigate. Nici companiile din Grupul Nusco și nici dl. Nusco Michele nu sunt vizați de vreo acuzație”, se arată în reacția transmisă. Reprezentanții companiei subliniază că activitatea grupului se desfășoară cu respectarea legislației și a principiilor de transparență, adăugând că menționarea numelui lor în contextul unor informații „neverificate și nedovedite” reprezintă o asociere nejustificată cu fapte care „nu le aparțin și nu reflectă modul în care își desfășoară activitatea”.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile urmează să stabilească eventualele responsabilități penale în cadrul dosarului.