Aliona Miron a fost numită judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. Ce avere are aceasta

Curtea Supremă de Justiție are un nou membru începând cu ziua de astăzi, după ce Parlamentul a dat vot de încredere. Este vorba de Aliona Miron, care din anul 2019 și până în prezent, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, scrie Realitatea.md.

Candidatura acesteia a fost aprobată, după ce în ședința de ieri a Comisiei juridice, numiri și imunități a Legislativului a fost aprobat un proiect de hotărâre în acest sens.

În continuare, Realitatea.md vă oferă un scurt istoric a carierei magistratei, dar și a averii acesteia.

CARIERĂ

Aliona Miron este magistrată din anul 2009. Mai întâi aceasta a fist numită pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău, printr-un decret al președintelui Republicii Moldova. Ulterior, în 2014, Miron a fost numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Aceasta a fost evaluată din 2014 și până în 2019 de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul foarte bine. Membrii Colegiului au constat că judecătoarea nu a fost pedepsită disciplinar, iar numele ei nu figura în dosare pierdute de Republica Moldova la CtEDO.

Ea a activat până acum doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sect. Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău).

AVERE

Potrivit informațiilor din declarația de avere, familia Alionei Miron deține 8 terenuri agricole, cu suprafețe diferite, toate moştenite în anul 2010. La fel, familia Miron mai deține două apartamente. Unul cu suprafaţa de 140.3 m.p., în valoare de 270 772 lei, dar și unul cu suprafața de 73 m.p., în valoare de 26 280 Euro, din anul 2015. La fel, Aliona Miron mai are și o casă cu teren aferent şi anexe cu suprafaţa de 131 m.p.+ 0,2587 ha, în valoare de 14 069 lei, 1.0 cotă-parte, moştenite în 2010.

Familia Miron se mai bucură de o altă casă de locuit cu suprafaţa de 190 m.p. în valoare de 697 415 Lei, în proprietate din anul 2018. În lista imobilelor se mai numără și un garaj cu suprafaţa de 12.8 m.p., în valoare de 43 181 lei, 1,0 cotă-parte, din anul 2011.

Magistrata CSJ deține în proprietate și două automobile. Un Mercedes-Benz E220 (anul fabricării 2004) în valoare de 8 000 Euro, cumpărat în anul 2011, dar și un Volkswagen Multivan (anul fabricării 2012) în valoare de 553 700 Lei, contract translativ de posesie şi de folosinţă din anul 2012.

La fel, mai are și o motocicletă F 8505 T (anul fabricării 2007) în valoare de 17 500 lei, cumpărată în anul 2013.

În 2015, Aliona Miron a luat un împrumut în sumă de 5 000 Euro, bani pe care i-a întors în anul 2020.

DISTINCȚII

Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

#curtea suprema de justitie #judecator #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie, cu Lukoil Moldova actele de predare–primire ale complexului petrolier din incinta aeroportului. Astfel, activele deținute de companie pe teritoriul AIC au revenit în proprietatea statului, în baza deciziei Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 15 decembrie 2025, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

În aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării din 2005 a complexului petrolier de la Aeroport. Compania a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie, termen care nu a fost respectat. Drept urmare, la 16 ianuarie, Consiliul a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, achitată în această săptămână.

Ulterior, prin decizia din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și a fost acordat un nou termen pentru predarea activelor, până la 28 ianuarie.

După impunerea sancțiunilor internaționale de către Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, la 12 noiembrie a fost încheiat un contract de comodat gratuit între Aeroport și Lukoil, prin care activele au fost preluate temporar în administrare de către AIC, până la finalizarea procedurii de predare–primire. Autoritățile precizează că procedura de screening a investițiilor realizate de „LUKOIL-MOLDOVA” SRL a fost inițiată încă din mai 2024, anterior aplicării sancțiunilor OFAC.

În paralel, activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili din Republica Moldova ar urma să fie preluată de fondul american Carlyle Group. Conform legislației naționale, noul acționar este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS urmează să emită o decizie în acest sens.

Subiectul a fost amplificat de reacțiile din spațiul public. Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru a afirmat că grupul Lukoil și-ar fi vândut toate activele din afara Rusiei către Carlyle, într-o tranzacție „fulger”, ceea ce ar schimba radical contextul sancțiunilor. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să explice de ce ar continua măsuri de expropriere în raport cu un investitor american, în condițiile în care activele nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc.

De altfel, grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care reunește activele din străinătate, către Carlyle Group. În acest context, autoritățile de la Chișinău subliniază că orice schimbare de acționariat este supusă procedurii de aprobare și evaluare din perspectiva securității statului.