Aliona Miron a fost numită judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. Ce avere are aceasta

Curtea Supremă de Justiție are un nou membru începând cu ziua de astăzi, după ce Parlamentul a dat vot de încredere. Este vorba de Aliona Miron, care din anul 2019 și până în prezent, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, scrie Realitatea.md.

Candidatura acesteia a fost aprobată, după ce în ședința de ieri a Comisiei juridice, numiri și imunități a Legislativului a fost aprobat un proiect de hotărâre în acest sens.

În continuare, Realitatea.md vă oferă un scurt istoric a carierei magistratei, dar și a averii acesteia.

CARIERĂ

Aliona Miron este magistrată din anul 2009. Mai întâi aceasta a fist numită pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău, printr-un decret al președintelui Republicii Moldova. Ulterior, în 2014, Miron a fost numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Aceasta a fost evaluată din 2014 și până în 2019 de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul foarte bine. Membrii Colegiului au constat că judecătoarea nu a fost pedepsită disciplinar, iar numele ei nu figura în dosare pierdute de Republica Moldova la CtEDO.

Ea a activat până acum doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sect. Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău).

AVERE

Potrivit informațiilor din declarația de avere, familia Alionei Miron deține 8 terenuri agricole, cu suprafețe diferite, toate moştenite în anul 2010. La fel, familia Miron mai deține două apartamente. Unul cu suprafaţa de 140.3 m.p., în valoare de 270 772 lei, dar și unul cu suprafața de 73 m.p., în valoare de 26 280 Euro, din anul 2015. La fel, Aliona Miron mai are și o casă cu teren aferent şi anexe cu suprafaţa de 131 m.p.+ 0,2587 ha, în valoare de 14 069 lei, 1.0 cotă-parte, moştenite în 2010.

Familia Miron se mai bucură de o altă casă de locuit cu suprafaţa de 190 m.p. în valoare de 697 415 Lei, în proprietate din anul 2018. În lista imobilelor se mai numără și un garaj cu suprafaţa de 12.8 m.p., în valoare de 43 181 lei, 1,0 cotă-parte, din anul 2011.

Magistrata CSJ deține în proprietate și două automobile. Un Mercedes-Benz E220 (anul fabricării 2004) în valoare de 8 000 Euro, cumpărat în anul 2011, dar și un Volkswagen Multivan (anul fabricării 2012) în valoare de 553 700 Lei, contract translativ de posesie şi de folosinţă din anul 2012.

La fel, mai are și o motocicletă F 8505 T (anul fabricării 2007) în valoare de 17 500 lei, cumpărată în anul 2013.

În 2015, Aliona Miron a luat un împrumut în sumă de 5 000 Euro, bani pe care i-a întors în anul 2020.

DISTINCȚII

Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

#curtea suprema de justitie #judecator #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.