Aliona Miron a fost numită judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. Ce avere are aceasta

Curtea Supremă de Justiție are un nou membru începând cu ziua de astăzi, după ce Parlamentul a dat vot de încredere. Este vorba de Aliona Miron, care din anul 2019 și până în prezent, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, scrie Realitatea.md.

Candidatura acesteia a fost aprobată, după ce în ședința de ieri a Comisiei juridice, numiri și imunități a Legislativului a fost aprobat un proiect de hotărâre în acest sens.

În continuare, Realitatea.md vă oferă un scurt istoric a carierei magistratei, dar și a averii acesteia.

CARIERĂ

Aliona Miron este magistrată din anul 2009. Mai întâi aceasta a fist numită pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău, printr-un decret al președintelui Republicii Moldova. Ulterior, în 2014, Miron a fost numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Aceasta a fost evaluată din 2014 și până în 2019 de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul foarte bine. Membrii Colegiului au constat că judecătoarea nu a fost pedepsită disciplinar, iar numele ei nu figura în dosare pierdute de Republica Moldova la CtEDO.

Ea a activat până acum doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sect. Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău).

AVERE

Potrivit informațiilor din declarația de avere, familia Alionei Miron deține 8 terenuri agricole, cu suprafețe diferite, toate moştenite în anul 2010. La fel, familia Miron mai deține două apartamente. Unul cu suprafaţa de 140.3 m.p., în valoare de 270 772 lei, dar și unul cu suprafața de 73 m.p., în valoare de 26 280 Euro, din anul 2015. La fel, Aliona Miron mai are și o casă cu teren aferent şi anexe cu suprafaţa de 131 m.p.+ 0,2587 ha, în valoare de 14 069 lei, 1.0 cotă-parte, moştenite în 2010.

Familia Miron se mai bucură de o altă casă de locuit cu suprafaţa de 190 m.p. în valoare de 697 415 Lei, în proprietate din anul 2018. În lista imobilelor se mai numără și un garaj cu suprafaţa de 12.8 m.p., în valoare de 43 181 lei, 1,0 cotă-parte, din anul 2011.

Magistrata CSJ deține în proprietate și două automobile. Un Mercedes-Benz E220 (anul fabricării 2004) în valoare de 8 000 Euro, cumpărat în anul 2011, dar și un Volkswagen Multivan (anul fabricării 2012) în valoare de 553 700 Lei, contract translativ de posesie şi de folosinţă din anul 2012.

La fel, mai are și o motocicletă F 8505 T (anul fabricării 2007) în valoare de 17 500 lei, cumpărată în anul 2013.

În 2015, Aliona Miron a luat un împrumut în sumă de 5 000 Euro, bani pe care i-a întors în anul 2020.

DISTINCȚII

Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

#curtea suprema de justitie #judecator #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.