Am început anul cu dreptul! În luna ianuarie am exportat circa 26 000 de tone de mere

În ianuarie 2022, Republica Moldova a exportat cu 86% mai multe mere decât în ianuarie 2021. Potrivit East Fruit, în luna ianuarie a acestui an au fost exportate din țară circa 26 000 de tone de mere. În decembrie 2021, au fost exportate 19 500 de tone de mere, iar în ianuarie 2021 – 14 000 de tone.

Volumul exporturilor din ianuarie 2022 s-a apropiat de limita inferioară a volumului exporturilor moldovenești de mere în „perioada pre-pandemică” 2018-2020: 27 000-35 000 tone, se menționează în datele prezentate de East Fruit. Aproximativ 24 000 de tone de mere din Moldova au fost livrate Rusiei în ianuarie.

Este pentru prima dată în ultimii ani când ponderea pieței ruse la exportul de mere moldovenești în prima lună a anului a fost mai mică de 95%. Luna trecută, Moldova a exportat mere cu volume cuprinse între 40 de tone (EAU) și câteva sute de tone (Belarus, Kazahstan).
Potrivit comercianților, „cererea de mere moldovenești în Rusia a fost relativ stabilă în ianuarie, dar nivelul prețurilor pentru achizițiile lor este scăzut”.

Potrivit estimărilor acestora, ponderea principală a merelor (mere roșii de calitate medie și înaltă) a fost furnizată la un preț de 5,5-7,5 MDL/kg (0,30-0,41 USD/kg).

Reprezentanții asociațiilor de producători agricoli speră ca volumul exporturilor de mere din februarie să nu scadă față de luna precedentă (cum s-a întâmplat de obicei în februarie 2018-2020).
Potrivit estimărilor, în depozitele frigorifice rămân cel puțin 150 000-160 000 de tone de mere din recolta de anul trecut. Ponderea principală a acestor mere este de calitate pentru export.

#mere #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.