Amatorii de alergare și-au dat întâlnire la HalloWeRun, organizat în parteneriat cu A.S.I.C.S.

Zeci de amatori de sport, echipați cu lanterne și lumini frontale, au participat la maratonul HalloWeRun prin galeriile subterane Cricova. Evenimentul a fost organizat la data de 28 octombrie de către Combinatul de vinuri „Cricova” și Asociația Obștească Run Moldova, partener general fiind Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului.

„La eveniment avem sub 200 de participanți, care vor alerga pe 2 distanțe: distanța scurtă de 6 kilometri, exclusiv prin galeriile subterane, precum și distanța lungă de 16 km, care va purta alergătorii inclusiv prin viile, pădurile și câmpiile din jurul orașului Cricova. Acest eveniment este un nou exemplu al implicării Asociației A.S.I.C.S. și îmbunătățirii considerabile a unor evenimente deja existente. Prin parteneriatul cu A.S.I.C.S. am reușit să mai pipărăm un pic competiția”, a declarat Iulian Bercu, președintele AO Run Moldova.

Deghizați în fantome, vrăjitoare și alte personaje renumite, alergătorii au avut de parcurs un traseu plin de figuri înspăimântătoare și lumini de groază.

„De trei ani consecutiv, noi transformăm beciurile noastre subterane într-un oraș de groază. Am pregătit pentru alergători multe zone foto foarte fioroase. Avem voluntari, care îi sperie, mult vin spumant, multă dispoziție, voie bună și neapărat premii la final”, a precizat Livia Sincumami, șefa Departamentului marketing al Combinatului de vinuri „Cricova””.

Echipa A.S.I.C.S., un participant activ al maratoanelor din țară, a fost prezentă și la acest eveniment „fioros”.

„Este o experiență unică, pe un traseu unic în Republica Moldova. Tradițional, colegii din cadrul Asociației A.S.I.C.S. sunt alături de noi și le mulțumim pentru aceasta foarte mult. A.S.I.C.S. este partenerul general al Run Moldova și sponsor al acestui minunat eveniment. Ca de fiecare dată, A.S.I.C.S. susține și promovează modul sănătos de viață”, a menționat Alina Graur, membru al echipei A.S.I.C.S.

Maratonul HalloWeRun se află la cea de-a treia ediție.

#alergare #țară #sport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.