Ana Nedea, Simtel: „Tot mai multe companii din R. Moldova respectă standardele de mediu ale UE”

Companiile din Republica Moldova sunt tot mai interesate să raporteze performanțele legate de sustenabilitate și protecția mediului (Mediu, Social și Guvernanță – ESG), în special cele implicate pe piețele internaționale sau care beneficiază de finanțări externe. Afirmația aparține Anei Nedea, director de Strategie și Dezvoltare de Business la Simtel, companie românească specializată în construcția și mentenanța centralelor electrice fotovoltaice, care, din 2022, activează și pe piața din R. Moldova prin intermediul filialei „Simtel Solar”, scrie independentnews.ro.

Acest lucru se întâmplă, spune Ana Nedea, în ciuda faptului că „în Republica Moldova nu există o obligație legală specifică și extinsă de raportare a performanțelor ESG”.

„Se poate observa un trend de raportare voluntară în rândul companiilor din sectorul privat din Republica Moldova din diverse industrii (energie, retail, bancar), în cazul companiilor care desfășoară activități internaționale, sau al companiilor care sunt interesate de obținerea de finanțări internaționale.

Proactivitatea acestora contribuie direct atât de dezvoltarea comunităților locale, dar și la creșterea impactului lor în ceea ce privește atingerea obiectivelor naționale și europene din punctul de vedere al sustenabilitatii”, punctează Ana Nedea.

Ea a subliniat că, deși Republica Moldova nu este încă parte a Uniunii Europene, „a făcut pași semnificativi pentru a se alinia la standardele europene și internaționale în ceea ce privește sustenabilitatea și protecția mediului”.

Beneficii

Potrivit Anei Nedea, companiile din Republica Moldova care încurajează sustenabilitatea și protecția mediului se bucură de o serie de beneficii

Primul dintre acestea este accesul la inovare și tehnologie. Implementarea de tehnologii noi și inovatoare contribuie la reducerea consumului de resurse și eficientizează, astfel, costurile companiei.

De asemenea, utilizarea de surse regenerabile (energie solară, eoliană, biomasă) generează economii semnificative, iar, prin promovarea economiei circulare, companiile pot reduce risipa, reutiliza resursele și valorifica deșeurile.

În al doilea rând, alinierea cu standardele internaționale în materie de sustenabilitate deschid pentru companiile din R. Moldova premisele colaborării cu parteneri internaționali sau oferă oportunitatea de a accesa piețe noi, în special din Uniunea Europeană.

Mai mult, dezvoltarea de proiecte verzi, care susțin eficiența energetică, poate atrage finanțare atât din partea instituțiilor locale de finanțare, dar și din partea organizațiilor internaționale, precum Banca Mondială, BERD, sau prin intermediul programelor UE (ex. EU4Business).

Companiile care implementează criteriile de sustenabilitate își cresc capitalul de brand, precum și capitalul de încredere din partea investitorilor sau a partenerilor strategici, gradul de loialitate a clienților, beneficiarilor și a propriilor angajați. Adoptarea voluntară a practicilor sustenabile ajută companiile să fie pregătite pentru eventualele reglementări viitoare legate de mediu sau de gestionarea deșeurilor.

Pe măsură ce Moldova se aliniază la standardele europene, este probabil ca cerințele de raportare și reglementările de mediu să devină mai stricte. Companiile care se pregătesc din timp pot evita sancțiuni și pot opera mai eficient în acest cadru legislativ, potrivit sursei citate.

În același timp, prevenirea riscurilor de mediu, prin implementarea de măsuri de sustenabilitate, ajută companiile să prevină riscuri ce ar putea aduce costuri suplimentare și ar impacta semnificativ activitatea.

La fel de important este faptul că Guvernul Republicii Moldova sau organismele internaționale oferă stimulente fiscale sau subvenții pentru companiile care implementează proiecte de sustenabilitate.

Nu în ultimul rând, pe măsură ce Moldova își continuă procesul de aliniere cu standardele internaționale, companiile care se implică activ în inițiativele de sustenabilitate vor fi bine poziționate pentru a beneficia de oportunități economice și competitive.

#Ana Nedea #Simtel #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.