Ana Nedea, Simtel: „Tot mai multe companii din R. Moldova respectă standardele de mediu ale UE”

Companiile din Republica Moldova sunt tot mai interesate să raporteze performanțele legate de sustenabilitate și protecția mediului (Mediu, Social și Guvernanță – ESG), în special cele implicate pe piețele internaționale sau care beneficiază de finanțări externe. Afirmația aparține Anei Nedea, director de Strategie și Dezvoltare de Business la Simtel, companie românească specializată în construcția și mentenanța centralelor electrice fotovoltaice, care, din 2022, activează și pe piața din R. Moldova prin intermediul filialei „Simtel Solar”, scrie independentnews.ro.

Acest lucru se întâmplă, spune Ana Nedea, în ciuda faptului că „în Republica Moldova nu există o obligație legală specifică și extinsă de raportare a performanțelor ESG”.

„Se poate observa un trend de raportare voluntară în rândul companiilor din sectorul privat din Republica Moldova din diverse industrii (energie, retail, bancar), în cazul companiilor care desfășoară activități internaționale, sau al companiilor care sunt interesate de obținerea de finanțări internaționale.

Proactivitatea acestora contribuie direct atât de dezvoltarea comunităților locale, dar și la creșterea impactului lor în ceea ce privește atingerea obiectivelor naționale și europene din punctul de vedere al sustenabilitatii”, punctează Ana Nedea.

Ea a subliniat că, deși Republica Moldova nu este încă parte a Uniunii Europene, „a făcut pași semnificativi pentru a se alinia la standardele europene și internaționale în ceea ce privește sustenabilitatea și protecția mediului”.

Beneficii

Potrivit Anei Nedea, companiile din Republica Moldova care încurajează sustenabilitatea și protecția mediului se bucură de o serie de beneficii

Primul dintre acestea este accesul la inovare și tehnologie. Implementarea de tehnologii noi și inovatoare contribuie la reducerea consumului de resurse și eficientizează, astfel, costurile companiei.

De asemenea, utilizarea de surse regenerabile (energie solară, eoliană, biomasă) generează economii semnificative, iar, prin promovarea economiei circulare, companiile pot reduce risipa, reutiliza resursele și valorifica deșeurile.

În al doilea rând, alinierea cu standardele internaționale în materie de sustenabilitate deschid pentru companiile din R. Moldova premisele colaborării cu parteneri internaționali sau oferă oportunitatea de a accesa piețe noi, în special din Uniunea Europeană.

Mai mult, dezvoltarea de proiecte verzi, care susțin eficiența energetică, poate atrage finanțare atât din partea instituțiilor locale de finanțare, dar și din partea organizațiilor internaționale, precum Banca Mondială, BERD, sau prin intermediul programelor UE (ex. EU4Business).

Companiile care implementează criteriile de sustenabilitate își cresc capitalul de brand, precum și capitalul de încredere din partea investitorilor sau a partenerilor strategici, gradul de loialitate a clienților, beneficiarilor și a propriilor angajați. Adoptarea voluntară a practicilor sustenabile ajută companiile să fie pregătite pentru eventualele reglementări viitoare legate de mediu sau de gestionarea deșeurilor.

Pe măsură ce Moldova se aliniază la standardele europene, este probabil ca cerințele de raportare și reglementările de mediu să devină mai stricte. Companiile care se pregătesc din timp pot evita sancțiuni și pot opera mai eficient în acest cadru legislativ, potrivit sursei citate.

În același timp, prevenirea riscurilor de mediu, prin implementarea de măsuri de sustenabilitate, ajută companiile să prevină riscuri ce ar putea aduce costuri suplimentare și ar impacta semnificativ activitatea.

La fel de important este faptul că Guvernul Republicii Moldova sau organismele internaționale oferă stimulente fiscale sau subvenții pentru companiile care implementează proiecte de sustenabilitate.

Nu în ultimul rând, pe măsură ce Moldova își continuă procesul de aliniere cu standardele internaționale, companiile care se implică activ în inițiativele de sustenabilitate vor fi bine poziționate pentru a beneficia de oportunități economice și competitive.

#Ana Nedea #Simtel #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.