Anemia este cronică și a devenit o frână pentru economia Moldovei! PIB-ul țări a înregistrat o creștere de doar 0,7%

Produsul Intern Brut (PIB) al Reopublicii Moldova, în anul 2023, a înregistrat o evoluție pozitivă, consolidând optimismul cu o creștere modestă, comparativ cu anul precedent.

În detaliu, PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,7% în termeni reali față de anul 2022, evidențiind o îmbunătățire graduală a performanței economice a țării. Analiza trimestrială relevă o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2023 în comparație cu aceeași perioadă din 2022, confirmând stabilitatea și reziliența economiei în fața provocărilor.

Din perspectiva activităților economice, sectoarele care au avut un impact pozitiv semnificativ asupra creșterii PIB-ului includ agricultura, silvicultura și pescuitul, înregistrând o creștere notabilă de 2,6%, urmate de sectorul sănătății și asistenței sociale, precum și informațiile și comunicațiile, care au contribuit și ele pozitiv la creșterea PIB-ului.

Pe de altă parte, descreșterea PIB-ului a fost influențată în principal de scăderile înregistrate în industria prelucrătoare, construcții, comerț și transport.

De asemenea, din punct de vedere al utilizării PIB-ului, exportul net de bunuri și servicii a avut un impact pozitiv semnificativ, evidențiind o creștere de 5,8%, în timp ce consumul final al administrației publice a înregistrat o descreștere de 0,6%.

În concluzie, aceste date sugerează că economia Republicii Moldova a înregistrat progrese semnificative în 2023, cu perspective îmbunătățite în ceea ce privește sustenabilitatea și creșterea pe termen mediu. Cu toate acestea, este important să se continue eforturile de stimulare a creșterii și de promovare a unei distribuții echitabile a beneficiilor economice pentru toți cetățenii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.