Anemia este cronică și a devenit o frână pentru economia Moldovei! PIB-ul țări a înregistrat o creștere de doar 0,7%

Produsul Intern Brut (PIB) al Reopublicii Moldova, în anul 2023, a înregistrat o evoluție pozitivă, consolidând optimismul cu o creștere modestă, comparativ cu anul precedent.

În detaliu, PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,7% în termeni reali față de anul 2022, evidențiind o îmbunătățire graduală a performanței economice a țării. Analiza trimestrială relevă o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2023 în comparație cu aceeași perioadă din 2022, confirmând stabilitatea și reziliența economiei în fața provocărilor.

Din perspectiva activităților economice, sectoarele care au avut un impact pozitiv semnificativ asupra creșterii PIB-ului includ agricultura, silvicultura și pescuitul, înregistrând o creștere notabilă de 2,6%, urmate de sectorul sănătății și asistenței sociale, precum și informațiile și comunicațiile, care au contribuit și ele pozitiv la creșterea PIB-ului.

Pe de altă parte, descreșterea PIB-ului a fost influențată în principal de scăderile înregistrate în industria prelucrătoare, construcții, comerț și transport.

De asemenea, din punct de vedere al utilizării PIB-ului, exportul net de bunuri și servicii a avut un impact pozitiv semnificativ, evidențiind o creștere de 5,8%, în timp ce consumul final al administrației publice a înregistrat o descreștere de 0,6%.

În concluzie, aceste date sugerează că economia Republicii Moldova a înregistrat progrese semnificative în 2023, cu perspective îmbunătățite în ceea ce privește sustenabilitatea și creșterea pe termen mediu. Cu toate acestea, este important să se continue eforturile de stimulare a creșterii și de promovare a unei distribuții echitabile a beneficiilor economice pentru toți cetățenii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.