Anemia este cronică și a devenit o frână pentru economia Moldovei! PIB-ul țări a înregistrat o creștere de doar 0,7%

Produsul Intern Brut (PIB) al Reopublicii Moldova, în anul 2023, a înregistrat o evoluție pozitivă, consolidând optimismul cu o creștere modestă, comparativ cu anul precedent.

În detaliu, PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,7% în termeni reali față de anul 2022, evidențiind o îmbunătățire graduală a performanței economice a țării. Analiza trimestrială relevă o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2023 în comparație cu aceeași perioadă din 2022, confirmând stabilitatea și reziliența economiei în fața provocărilor.

Din perspectiva activităților economice, sectoarele care au avut un impact pozitiv semnificativ asupra creșterii PIB-ului includ agricultura, silvicultura și pescuitul, înregistrând o creștere notabilă de 2,6%, urmate de sectorul sănătății și asistenței sociale, precum și informațiile și comunicațiile, care au contribuit și ele pozitiv la creșterea PIB-ului.

Pe de altă parte, descreșterea PIB-ului a fost influențată în principal de scăderile înregistrate în industria prelucrătoare, construcții, comerț și transport.

De asemenea, din punct de vedere al utilizării PIB-ului, exportul net de bunuri și servicii a avut un impact pozitiv semnificativ, evidențiind o creștere de 5,8%, în timp ce consumul final al administrației publice a înregistrat o descreștere de 0,6%.

În concluzie, aceste date sugerează că economia Republicii Moldova a înregistrat progrese semnificative în 2023, cu perspective îmbunătățite în ceea ce privește sustenabilitatea și creșterea pe termen mediu. Cu toate acestea, este important să se continue eforturile de stimulare a creșterii și de promovare a unei distribuții echitabile a beneficiilor economice pentru toți cetățenii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.