Angajatorii nu susțin majorarea valorii tichetelor de masă

Angajatorii nu susțin majorarea valorii tichetelor de masă deductibile, pentru anul viitor, așa cum vor autoritățile. Reprezentanții mediului de afaceri resping prevederea din proiectul politicii bugetar fiscale prin care se propune ajustarea valorii nominale deductibile în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare de la 35 lei la 40 de lei – cota minimă și de la 55 lei la 70 de lei cota maximă.

AmCham Moldova propune păstrarea valorii nominale minime a tichetelor de masă, și anume 35 de lei, după cum prevede în prezent Legea cu privire la tichetele de masă. Reprezentanții mediului de afaceri spun că astfel vor fi evitate situațiile în care companiile care se află în dificultăți financiare sau care fac față cu greu la nivelul inflației să nu renunțe la acest instrument de stimulare a angajaților care este un drept oferit acestora. Astfel, se propune expunerea art. 4) alin. (1) în următoarea redacție: ”Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare trebuie să fie cuprinsă între 35 și 70 de lei.” scrie bizlaw.md.

AmCham mai spune că dacă ar fi recalculată valoarea nominală maximă luând ca referință doar rata inflației pentru anul 2021 și 10 luni al anului 2022, reiese că suma nominală maximală urma să fie ajustată la 84 lei. Suplimentar, asociația reiterează necesitatea revenirii la discuțiile asupra scutirii de contribuții de asigurările sociale de stat obligatorii a tichetelor de masă.

#tichete de masa #angajatori #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA