ANRCETI arată un paradox care „sună” scandalos. Utilizatorii dispar din statistici, dar operatorii încasează mai mult

În trimestrul III 2025, numărul de cartele SIM active a scăzut la 3,635 milioane (-3,1% față de Tr. III 2024), iar penetrarea a coborât cu 2,1 p.p. (la 152,7 SIM-uri/100 locuitori). Totuși, veniturile din rețele mobile au urcat la 936,2 mil. lei (+6,0%), iar ARPU a sărit la 78,5 lei/lună per SIM (+9,9%). Cu alte cuvinte: mai puține SIM-uri, factură medie mai mare, arată datele ANRCETI.

Deși baza de SIM-uri active se diminuează, traficul de voce crește: totalul minutelor a ajuns la 1,498 mld. minute (+0,9%), iar consumul mediu pe SIM (MoU) a urcat la 139 minute/lună (+4,5%). SMS-urile au crescut și ele la 66,3 milioane (+6,4%) – într-o piață care declarativ „a trecut pe internet”.

La internet mobil, tabloul e și mai interesant. Mai puține SIM-uri cu trafic de date (-3,7%, până la 3,099 milioane), dar mai mult trafic: 105.674 TB (+12,3%). Practic, consumul se concentrează pe mai puține cartele. În același timp, segmentul care ar trebui să fie „modern”, internetul mobil dedicat, se prăbușește: SIM-uri dedicate cu trafic: 77,7 mii (-19,4%), trafic: 10.124 TB (-10,7%), venit retail: 30,0 mil. lei (-7,4%). Utilizatorii renunță la SIM-urile de internet separat și migrează pe pachetele clasice voce+date, ceea ce împinge în sus ARPU-ul pe telefonie mobilă.

Totodată, se atestă degradarea accelerată a telefoniei clasice: conexiunile de telefonie fixă au coborât la 674,1 mii (-11,7%), iar traficul s-a prăbușit la 54,1 mil. minute (-20,2%). Segmentul casnic e lovit cel mai tare: persoane fizice – 559,3 mii (-13,9%), în timp ce la persoane juridice apare chiar o mică creștere (+1,2%), semn că firmele încă țin linii fixe pentru procese interne/servicii.

În schimb, internetul fix crește sănătos. Este vorba de 940,3 mii conexiuni (+6,8%) și penetrare de 82,2 la 100 gospodării (+6,5 p.p.), cu avans puternic pe fibră/FTTx (penetrare 79,7, +8,8 p.p.). Dar aici apare un detaliu interesant: ARPU la internet fix e practic înghețat ( 144,8 lei, -0,2% ), deși investițiile și migrarea spre viteză mare cresc. Cu alte cuvinte: consumatorii primesc mai mult (viteză/fibră), dar prețul mediu nu urcă.

Pe total sector, veniturile totale aproape stagnează (-0,5%, la 1.608,2 mil. lei), însă categoria „alte activități de comunicații electronice” se prăbușește dramatic la 48,2 mil. lei (-72,4%). E genul de cifră care ridică întrebări: a dispărut o sursă mare de venit, s-a reclasificat contabil, ori a fost un „one-off” în 2024 care nu s-a repetat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#telefonie #internet #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.