Apocalipsa scumpirilor! Prețurile la mâncarea din farfurie s-au majorat cu 22%

Inflația anuală a ajuns în luna iulie la 33,5%. Scumpirile au fost influențate de majorarea prețurilor la produse alimentare cu 36,40%, mărfuri nealimentare cu 24,17% și servicii prestate populaţiei cu 43,51%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cel mai mult au crescut prețurile la legume – 86,7%, ouă – 57,5%, zahăr – 38,5%, carne 26,2%, lapte și produse lactate – 26%, fructe – 31% și uleiul vegetal – 14%.

La mărfurile nealimentare cel mai mult au crescut prețurile la combustibil – 66,8% și materiale de construcții – 31,3%

La capitolul servicii prestate populației, gazul s-a scumpit cu 301,2%, încălzirea centralizată cu 92%, serviciile comunal – locative – 93%, și transportul cu 63,6%.

Ieri, 9 august, la prezentarea Raportului Inflației guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că cel mai înalt nivel al inflație va fi atins în lunile octombrie – noiembrie – 34,7%.

„În trimestrul trei și patru al anului va fi vârful inflației. Este vorba de lunile octombrie și noiembrie după care inflația va merge pe un trend descendent. Important să nu apară șocuri noi. Alimentele și prețurile reglementate vor fi elementele care vor influența inflația. Deciziile de politică monetară au menirea să tempereze ritmul de creștere a prețurilor, dar nu și reducerea lor. Deciziile BNM sunt pentru a reduce inflația în orizontul de prognoză de 5% plus, minus 1,5%”, a punctat guvernatorul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#servicii #produse #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.