Apocalipsa scumpirilor! Prețurile la mâncarea din farfurie s-au majorat cu 22%

Inflația anuală a ajuns în luna iulie la 33,5%. Scumpirile au fost influențate de majorarea prețurilor la produse alimentare cu 36,40%, mărfuri nealimentare cu 24,17% și servicii prestate populaţiei cu 43,51%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cel mai mult au crescut prețurile la legume – 86,7%, ouă – 57,5%, zahăr – 38,5%, carne 26,2%, lapte și produse lactate – 26%, fructe – 31% și uleiul vegetal – 14%.

La mărfurile nealimentare cel mai mult au crescut prețurile la combustibil – 66,8% și materiale de construcții – 31,3%

La capitolul servicii prestate populației, gazul s-a scumpit cu 301,2%, încălzirea centralizată cu 92%, serviciile comunal – locative – 93%, și transportul cu 63,6%.

Ieri, 9 august, la prezentarea Raportului Inflației guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că cel mai înalt nivel al inflație va fi atins în lunile octombrie – noiembrie – 34,7%.

„În trimestrul trei și patru al anului va fi vârful inflației. Este vorba de lunile octombrie și noiembrie după care inflația va merge pe un trend descendent. Important să nu apară șocuri noi. Alimentele și prețurile reglementate vor fi elementele care vor influența inflația. Deciziile de politică monetară au menirea să tempereze ritmul de creștere a prețurilor, dar nu și reducerea lor. Deciziile BNM sunt pentru a reduce inflația în orizontul de prognoză de 5% plus, minus 1,5%”, a punctat guvernatorul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#servicii #produse #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.