Aproape 1400 de IMM-uri au beneficiat de suport din partea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului

În anul 2022, aproape 1400 de IMM-uri au beneficiat de suport prin intermediul programelor de suport antreprenorial din gestiunea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). În acest sens, Ministerul Economiei a alocat circa 720 milioane lei sub formă de granturi, garanții financiare, subvenții pentru participare la expoziții și infrastructură de suport. Rezultatele au fost prezentate de ministrul Economiei, Dumitru Alaiba și directorul ODA, Dumitru Pîntea în cadrul unei conferințe de presă.

Astfel, în anul 2022, 1375 de întreprinderi au fost susținute prin diferite forme de suport. Dintre acestea 541 de companii au accesat finanțare nerambursabilă în valoare totală de circa 162 milioane lei, care au menținut sau creat circa 3300 locuri de muncă. Pentru 469 de afaceri au fost oferite garanții financiare în valoare de 554 milioane lei, care au susținut credite de circa 1 miliard lei. În același timp, pentru alte 86 de afaceri au fost rambursate parțial cheltuielile pentru participarea la expoziții, iar 279 de companii au beneficiat de infrastructura de suport din cadrul celor 11 Incubatoare de afaceri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, în anul 2022 au fost lansate 4 instrumente noi: Programul Start pentru Tineri (granturi până la 200 mii lei), Programul de Transformare Digitală (granturi până la 500 mii lei), Programul de Susținere a Inovațiilor Digitale și Startup-urilor Tehnologice (granturi până la 500 mii lei) și Programul de Retehnologizare și Eficiență energetică (granturi până la 2 milioane lei).

#ODA #ministerul economiei #Granturi #subvenții #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.