Aproape 1400 de IMM-uri au beneficiat de suport din partea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului

În anul 2022, aproape 1400 de IMM-uri au beneficiat de suport prin intermediul programelor de suport antreprenorial din gestiunea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). În acest sens, Ministerul Economiei a alocat circa 720 milioane lei sub formă de granturi, garanții financiare, subvenții pentru participare la expoziții și infrastructură de suport. Rezultatele au fost prezentate de ministrul Economiei, Dumitru Alaiba și directorul ODA, Dumitru Pîntea în cadrul unei conferințe de presă.

Astfel, în anul 2022, 1375 de întreprinderi au fost susținute prin diferite forme de suport. Dintre acestea 541 de companii au accesat finanțare nerambursabilă în valoare totală de circa 162 milioane lei, care au menținut sau creat circa 3300 locuri de muncă. Pentru 469 de afaceri au fost oferite garanții financiare în valoare de 554 milioane lei, care au susținut credite de circa 1 miliard lei. În același timp, pentru alte 86 de afaceri au fost rambursate parțial cheltuielile pentru participarea la expoziții, iar 279 de companii au beneficiat de infrastructura de suport din cadrul celor 11 Incubatoare de afaceri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, în anul 2022 au fost lansate 4 instrumente noi: Programul Start pentru Tineri (granturi până la 200 mii lei), Programul de Transformare Digitală (granturi până la 500 mii lei), Programul de Susținere a Inovațiilor Digitale și Startup-urilor Tehnologice (granturi până la 500 mii lei) și Programul de Retehnologizare și Eficiență energetică (granturi până la 2 milioane lei).

#ODA #ministerul economiei #Granturi #subvenții #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.