Armașu la Bruxelles! A prezentat greilor europeni progresele economice și cele din sistemul bancar moldovenesc

26 Sept. 2023, 12:35
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
26 Sept. 2023, 12:35 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a efectuat o vizită oficială de lucru la Bruxelles, în perioada 20-22 septembrie, pentru a discuta despre situația macroeconomică a Republicii Moldova, aprofundarea cooperării RM-UE în domeniul serviciilor financiare și progresele realizate de țară în îndeplinirea criteriilor pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În cadrul acestei vizite, guvernatorul BNM a avut întrevederi cu oficiali europeni de rang înalt, printre care Paolo Gentiloni, Comisarul European pentru economie, Jhon Berrigan, Directorul General al Directoratului General pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital (DG FISMA) și Gert Jan Koopman – Directorul General al Directoratului General pentru Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR) a Comisiei Europene, Luc Pierre Devigne, Directorul General Adjunct pentru Europa de Est și Asia Centrală al Serviciului European de Acțiune Externă, și Giorgio Andreoli, Directorul General al Consiliului European al Plăților.

Octavian Armașu a prezentat partenerilor europeni evoluțiile macroeconomice din Republica Moldova și progresele BNM în realizarea angajamentelor ce derivă din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care vizează armonizarea cadrului legislativ și normativ bancar al Republicii Moldova cu cel european. De asemenea, guvernatorul BNM a discutat despre procesul de aderare a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA).

BNM este angajată să promoveze dezvoltarea și implementarea unui cadru normativ robust, în conformitate cu exigențele din spațiul UE, inclusiv din cadrul SEPA, și are drept obiectiv asigurarea capacității depline de supraveghere a instituțiilor financiare din Republica Moldova.

În perspectiva aderării la UE, BNM va iniția un exercițiu de autoevaluare a echivalenței legislației bancare naționale cu cea din UE, conform metodologiei Autorității Bancare Europene (ABE/EBA), pentru a obține recunoașterea echivalenței din partea EBA.

12 Oct. 2026, 10:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Oct. 2026, 10:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața cerealelor din Republica Moldova riscă să fie inundată de producție agricolă ieftină din Ucraina după 31 octombrie, când expiră mecanismul de licențiere a importurilor. Asociația „Forța Fermierilor” avertizează că eliminarea acestei măsuri ar putea provoca o prăbușire a prețurilor la grâu, porumb și floarea-soarelui, afectând în special agricultorii mici și mijlocii, care încă nu și-au comercializat recolta.

Într-un apel adresat autorităților, organizația solicită prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase cel puțin până la 31 decembrie 2026, invocând situația tot mai complicată de pe piața regională și blocajele logistice provocate de războiul din Ucraina.

Potrivit asociației, exporturile prin portul Odesa continuă să fie blocate, iar atacurile rusești afectează inclusiv transportul cerealelor prin porturile ucrainene de la Dunăre. În aceste condiții, volume importante de producție agricolă sunt redirecționate spre rutele terestre, inclusiv prin Republica Moldova.

„În prezent se atestă o mare aglomerare de transport în Republica Moldova, în special în zona Giurgiulești–Reni–Galați, unde vedem rânduri de 7–8 kilometri de autovehicule, inclusiv camioane ucrainene cu cereale, care tranzitează țara noastră”, susțin reprezentanții organizației.

Asociația estimează că Ucraina ar avea nevoie de cel puțin șase luni pentru a evacua recolta de cereale și floarea-soarelui prin rutele alternative, chiar și în scenariul unui export lunar de 4,5–5 milioane de tone. Situația este complicată de faptul că recoltarea florii-soarelui nu s-a încheiat, iar cea a porumbului abia a început.

Presiunea asupra exporturilor se reflectă direct în prețurile de achiziție. Potrivit calculelor prezentate de „Forța Fermierilor”, floarea-soarelui se comercializează în Ucraina la prețuri cu aproximativ 1,5 lei pe kilogram mai mici decât în Republica Moldova, în timp ce grâul și porumbul sunt mai ieftine cu circa 0,8 lei pe kilogram.

Diferențele ar fi și mai pronunțate în unele regiuni ucrainene din apropierea frontierei moldovenești, inclusiv în regiunea Vinița. Reprezentanții asociației susțin că agricultorii ucraineni sunt constrânși să-și vândă producția sub costul de producție din cauza dificultăților de export.

În opinia organizației, actualul mecanism de licențiere a permis Republicii Moldova să evite o scădere abruptă a prețurilor interne, similară celei înregistrate în Ucraina și Rusia. Chiar și așa, prețurile oferite fermierilor moldoveni rămân sub așteptările acestora, în contextul evoluției cotațiilor internaționale.

„Pentru Moldova ar fi suficient importul a câteva sute de mii de tone de cereale și oleaginoase pentru dezechilibrarea pieței”, avertizează Asociația „Forța Fermierilor”.

Agricultorii amintesc de situația din 2023, când, potrivit organizației, afluxul cerealelor ucrainene a împins prețurile de achiziție sub costurile de producție, provocând pierderi fermierilor moldoveni. La acel moment, autoritățile române analizau inclusiv introducerea unor restricții asupra importurilor provenite din Republica Moldova, din cauza riscului de reexport al produselor agricole ucrainene.

Reprezentanții asociației insistă că licențierea nu reprezintă o interdicție a importurilor, ci un mecanism de control destinat să protejeze piața internă și să împiedice reexportarea cerealelor ucrainene în România prin intermediul Republicii Moldova.

Solicitarea vine însă în contradicție cu poziția exprimată anterior de Guvern. La 26 august, Executivul a anunțat că regimul de licențiere va fi aplicat doar până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea prelungirii. Premierul Vasile Tofan a explicat că protejarea cultivatorilor de cereale are și costuri pentru alte sectoare, în special industria morăritului și zootehnia, care utilizează cerealele drept materie primă.