Armașu la Bruxelles! A prezentat greilor europeni progresele economice și cele din sistemul bancar moldovenesc

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a efectuat o vizită oficială de lucru la Bruxelles, în perioada 20-22 septembrie, pentru a discuta despre situația macroeconomică a Republicii Moldova, aprofundarea cooperării RM-UE în domeniul serviciilor financiare și progresele realizate de țară în îndeplinirea criteriilor pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În cadrul acestei vizite, guvernatorul BNM a avut întrevederi cu oficiali europeni de rang înalt, printre care Paolo Gentiloni, Comisarul European pentru economie, Jhon Berrigan, Directorul General al Directoratului General pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital (DG FISMA) și Gert Jan Koopman – Directorul General al Directoratului General pentru Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR) a Comisiei Europene, Luc Pierre Devigne, Directorul General Adjunct pentru Europa de Est și Asia Centrală al Serviciului European de Acțiune Externă, și Giorgio Andreoli, Directorul General al Consiliului European al Plăților.

Octavian Armașu a prezentat partenerilor europeni evoluțiile macroeconomice din Republica Moldova și progresele BNM în realizarea angajamentelor ce derivă din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care vizează armonizarea cadrului legislativ și normativ bancar al Republicii Moldova cu cel european. De asemenea, guvernatorul BNM a discutat despre procesul de aderare a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA).

BNM este angajată să promoveze dezvoltarea și implementarea unui cadru normativ robust, în conformitate cu exigențele din spațiul UE, inclusiv din cadrul SEPA, și are drept obiectiv asigurarea capacității depline de supraveghere a instituțiilor financiare din Republica Moldova.

În perspectiva aderării la UE, BNM va iniția un exercițiu de autoevaluare a echivalenței legislației bancare naționale cu cea din UE, conform metodologiei Autorității Bancare Europene (ABE/EBA), pentru a obține recunoașterea echivalenței din partea EBA.

#Bruxelles #Armașu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA