Armașu la Bruxelles! A prezentat greilor europeni progresele economice și cele din sistemul bancar moldovenesc

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a efectuat o vizită oficială de lucru la Bruxelles, în perioada 20-22 septembrie, pentru a discuta despre situația macroeconomică a Republicii Moldova, aprofundarea cooperării RM-UE în domeniul serviciilor financiare și progresele realizate de țară în îndeplinirea criteriilor pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În cadrul acestei vizite, guvernatorul BNM a avut întrevederi cu oficiali europeni de rang înalt, printre care Paolo Gentiloni, Comisarul European pentru economie, Jhon Berrigan, Directorul General al Directoratului General pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital (DG FISMA) și Gert Jan Koopman – Directorul General al Directoratului General pentru Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR) a Comisiei Europene, Luc Pierre Devigne, Directorul General Adjunct pentru Europa de Est și Asia Centrală al Serviciului European de Acțiune Externă, și Giorgio Andreoli, Directorul General al Consiliului European al Plăților.

Octavian Armașu a prezentat partenerilor europeni evoluțiile macroeconomice din Republica Moldova și progresele BNM în realizarea angajamentelor ce derivă din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care vizează armonizarea cadrului legislativ și normativ bancar al Republicii Moldova cu cel european. De asemenea, guvernatorul BNM a discutat despre procesul de aderare a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA).

BNM este angajată să promoveze dezvoltarea și implementarea unui cadru normativ robust, în conformitate cu exigențele din spațiul UE, inclusiv din cadrul SEPA, și are drept obiectiv asigurarea capacității depline de supraveghere a instituțiilor financiare din Republica Moldova.

În perspectiva aderării la UE, BNM va iniția un exercițiu de autoevaluare a echivalenței legislației bancare naționale cu cea din UE, conform metodologiei Autorității Bancare Europene (ABE/EBA), pentru a obține recunoașterea echivalenței din partea EBA.

#Bruxelles #Armașu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.

#facilitati #bani #stat