Armașu la Bruxelles! A prezentat greilor europeni progresele economice și cele din sistemul bancar moldovenesc

26 Sept. 2023, 12:35
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
26 Sept. 2023, 12:35 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a efectuat o vizită oficială de lucru la Bruxelles, în perioada 20-22 septembrie, pentru a discuta despre situația macroeconomică a Republicii Moldova, aprofundarea cooperării RM-UE în domeniul serviciilor financiare și progresele realizate de țară în îndeplinirea criteriilor pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În cadrul acestei vizite, guvernatorul BNM a avut întrevederi cu oficiali europeni de rang înalt, printre care Paolo Gentiloni, Comisarul European pentru economie, Jhon Berrigan, Directorul General al Directoratului General pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital (DG FISMA) și Gert Jan Koopman – Directorul General al Directoratului General pentru Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR) a Comisiei Europene, Luc Pierre Devigne, Directorul General Adjunct pentru Europa de Est și Asia Centrală al Serviciului European de Acțiune Externă, și Giorgio Andreoli, Directorul General al Consiliului European al Plăților.

Octavian Armașu a prezentat partenerilor europeni evoluțiile macroeconomice din Republica Moldova și progresele BNM în realizarea angajamentelor ce derivă din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care vizează armonizarea cadrului legislativ și normativ bancar al Republicii Moldova cu cel european. De asemenea, guvernatorul BNM a discutat despre procesul de aderare a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA).

BNM este angajată să promoveze dezvoltarea și implementarea unui cadru normativ robust, în conformitate cu exigențele din spațiul UE, inclusiv din cadrul SEPA, și are drept obiectiv asigurarea capacității depline de supraveghere a instituțiilor financiare din Republica Moldova.

În perspectiva aderării la UE, BNM va iniția un exercițiu de autoevaluare a echivalenței legislației bancare naționale cu cea din UE, conform metodologiei Autorității Bancare Europene (ABE/EBA), pentru a obține recunoașterea echivalenței din partea EBA.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.