Armașu la Bruxelles! A prezentat greilor europeni progresele economice și cele din sistemul bancar moldovenesc

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a efectuat o vizită oficială de lucru la Bruxelles, în perioada 20-22 septembrie, pentru a discuta despre situația macroeconomică a Republicii Moldova, aprofundarea cooperării RM-UE în domeniul serviciilor financiare și progresele realizate de țară în îndeplinirea criteriilor pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În cadrul acestei vizite, guvernatorul BNM a avut întrevederi cu oficiali europeni de rang înalt, printre care Paolo Gentiloni, Comisarul European pentru economie, Jhon Berrigan, Directorul General al Directoratului General pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital (DG FISMA) și Gert Jan Koopman – Directorul General al Directoratului General pentru Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR) a Comisiei Europene, Luc Pierre Devigne, Directorul General Adjunct pentru Europa de Est și Asia Centrală al Serviciului European de Acțiune Externă, și Giorgio Andreoli, Directorul General al Consiliului European al Plăților.

Octavian Armașu a prezentat partenerilor europeni evoluțiile macroeconomice din Republica Moldova și progresele BNM în realizarea angajamentelor ce derivă din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care vizează armonizarea cadrului legislativ și normativ bancar al Republicii Moldova cu cel european. De asemenea, guvernatorul BNM a discutat despre procesul de aderare a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA).

BNM este angajată să promoveze dezvoltarea și implementarea unui cadru normativ robust, în conformitate cu exigențele din spațiul UE, inclusiv din cadrul SEPA, și are drept obiectiv asigurarea capacității depline de supraveghere a instituțiilor financiare din Republica Moldova.

În perspectiva aderării la UE, BNM va iniția un exercițiu de autoevaluare a echivalenței legislației bancare naționale cu cea din UE, conform metodologiei Autorității Bancare Europene (ABE/EBA), pentru a obține recunoașterea echivalenței din partea EBA.

#Bruxelles #Armașu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.

#consum #vin #SUA