Armata lui Putin nu mai poate folosi linia ferată care leagă Crimeea de Ucraina

Civile Militare din Herson, a anunțat miercuri, 10 august, că forțele rusești nu mai pot folosi linia de cale ferată care leagă Crimeea de această regiune din sudul Ucrainei, ocupată încă de la începutul războiului, relatează CNN.

”Aceasta este ramura care a trecut prin Kalanchak, Brilivka până la gara Oleshki și peste podul de cale ferată până la Herson”, a spus el, adăugând că o altă rută era de la Crimeea la Melitopol.

”Acolo, ocupanții livrau trenurile de cale ferată și le descărcau puțin mai departe, dincolo de Novooleksiivka, în districtul Henichesk. Un alt convoi cu echipamente și muniții a fost distrus acolo ieri”, a adăugat el.
În zona Henichesk, marți au avut loc explozii, potrivit CNN.
Forțele ucrainene – avioane de luptă, rachete și rachete cu rază lungă de acțiune – se concentrează de mai bine de o lună pe lovirea liniilor de aprovizionare rusești, a centrelor de comandă și a proviziilor de muniție din Herson.

Forțele terestre rusești depind de legăturile feroviare pentru a transporta blindate și muniții.

Locuitorilor din Melitopol nu li se mai permite să părăsească orașul
În orașul vecin Melitopol, ocupat de ruși, primarul Ivan Fedorov a declarat că rezistența și atacurile continuă, în timp ce trupele ocupanților sunt întărite.

”În ultimele săptămâni, ocupanții au dus o cantitate mare de echipamente pe malul estuarului de la Radivonivka, precum și pe malul Mării Azov, lângă Kirilivka”, a precizat edilul, care nu se mai află în oraș.

Potrivit lui Fedorov, forțele ruse îi împiedică pe oameni să părăsească Melitopolul și îi forțează să își trimită copiii la școli susținute de Rusia.

”Ocupanții folosesc mai multe metode pentru a-i obliga pe părinți să-și trimită copiii la școli pentru a studia conform programei rusești. Ocupanții au raportat că, începând cu 1 septembrie, nu vor lăsa copiii să iasă în afara teritoriului ocupat. Părinții care își aduc copiii la școală vor primi 10.000 de ruble ca ajutor financiar de la ocupanți”, a mai spus primarul.
Jurnaliștii CNN au subliniat că nu pot verifica acuzațiile oficialului ucrainean.

#Ferata #Crimeea #transport #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții