Asia apasă pe trăgaciul dolarului: piața valutară, în pragul unui cutremur

Dolarul american ar putea fi afectat de o prăbușire accentuată, pe fondul riscului ca țările asiatice să înceapă o vânzare masivă a rezervelor acumulate în această monedă. Potrivit analistului financiar Stephen Jen și coautoarei Joana Freire, din cadrul Eurizon SLJ Capital, regiunea Asia deține rezerve în dolari în valoare de cel puțin 2,5 trilioane USD, iar lichidarea acestora ar putea provoca un șoc major asupra cursului valutar global. .notează Bloomberg.

Analiza publicată miercuri atrage atenția că, pe măsură ce tensiunile comerciale conduse de SUA se intensifică, investitorii și exportatorii asiatici ar putea începe repatrierea capitalului și renunțarea la deținerile în dolari. Această schimbare de strategie ar pune presiune pe cursul dolarului în raport cu valutele asiatice, în special în contextul în care Taiwanul, China, Malaezia și Vietnamul dețin poziții valutare semnificative neprotejate împotriva deprecierii.

„Aceste rezerve masive — potențial de peste 2,5 trilioane de dolari — reprezintă un risc real pentru dolarul american”, afirmă autorii. Ei subliniază că atractivitatea pe termen lung a dolarului este afectată de schimbările geopolitice și de încercările fostului președinte Donald Trump de a restructura ordinea comercială globală.

Semnalele deja au apărut: indicele Bloomberg al dolarului american a scăzut cu aproximativ 8% față de vârful din februarie, iar toate monedele asiatice majore s-au apreciat față de dolar în ultima lună. În plus, întărirea bruscă a dolarului taiwanez sugerează că factorii de decizie din Asia ar putea permite o apreciere coordonată a monedelor lor, ca parte a unei strategii de negociere comercială cu SUA.

Stephen Jen, cunoscut pentru teoria sa a „zâmbetului dolarului”, estimează că doar din China ar putea fi repatriate circa 1 trilion de dolari, pe măsură ce companiile chineze renunță la activele denominate în dolari, mai ales în condițiile în care Rezerva Federală reduce dobânzile.

În concluzie, autorii avertizează că piața globală se confruntă cu un dezechilibru periculos, care face dolarul vulnerabil în fața unei reconfigurări majore a fluxurilor financiare internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dolaari #depreceiere #vinzari #Asia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.