Asigurările cresc pe hârtie, dar profiturile s-au prăbușit cu 34% în primul semestru

Profitul net al pieței asigurărilor din Republica Moldova s-a redus cu 34,6% în primul semestru al anului 2025 și a coborât la 100,5 milioane lei, în pofida creșterii activelor, a volumului de prime brute subscrise și a despăgubirilor plătite, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale au urcat la 5,640 mld. lei (+1,3% vs. 31.03.2025), din care active lichide 3,327 mld. lei (59% din total). Toți asigurătorii au raportat rata de solvabilitate >100%; media pe generale a fost 182,6% (interval 141,2%–251,1%), iar pe viață 579,1%. Fondurile proprii eligibile au ajuns la 1,492 mld. lei (+5,7%). Lichiditatea medie a crescut la 3,5 pe generale (interval 1,51–5,88) și 16,4 pe viață. Rezervele tehnice brute au însumat 3,272 mld. lei (+2,2%): 2,347 mld. lei pe generale (71,7%) și 924,9 mil. lei pe viață (28,3%). Pe generale au avansat RDDN (+25,9 mil. lei; 21,7% pondere) și RPN (+21,8 mil. lei; 59,5% pondere). Activele admise pentru acoperiri au fost 4,225 mld. lei, cu un excedent de 545,9 mil. lei; structura principală: VMS 64,6%, cota reasigurătorului 14,8%, depozite 10,8%.

Primele brute subscrise au totalizat 1,593 mld. lei în S1 2025 (+2,6% an/an), din care 97,0% generale (1,545 mld. lei) și 3,0% viață (48,4 mil. lei). Numărul polițelor în vigoare: 1,357,9 mii (+2,3% față de 31.03). Mixul pe generale: RCA & Carte Verde & TIR/CMR și CASCO cumulat 68,4%, urmate de incendiu/calit. naturale (9,0%) și alte bunuri (mai ales agro) 8,5%. Prima medie RCA internă a scăzut la 1.247,7 lei (−14,4%), iar Carte Verde la 991,0 lei (−12,7%).

Despăgubirile brute plătite au urcat la 656,3 mil. lei (+23,4%): 627,3 mil. lei pe generale (+23,4%) și 29,0 mil. lei pe viață (+24,3%). Pe obligatorii, despăgubirile au fost 365,0 mil. lei (+25,5%), din care RCA internă 289,6 mil. lei (+28,5%) și Carte Verde 75,4 mil. lei (+15,3%). Dauna medie: RCA internă 21.258 lei (+8,9%), Carte Verde 80.415 lei (+1,0%). Raportul despăgubiri/prime pe generale a ajuns la 40,6% (+6,8 p.p.; interval sector 32,9%–59,9%). ROC netă pe generale: 98,7% (+0,1 p.p.).

Profitul net de piață a fost 100,5 mil. lei (−34,6% an/an); 8 asigurători pe profit, unul pe pierdere. ROE: 10,6% (−6 p.p.), ROA: 3,6% (−1,9 p.p.).

Prin intermediari s-au încheiat 527,6 mii contracte (54,5% din piață) și s-au intermediat prime de 997,3 mil. lei (62,6% din total; +13,3% an/an). Ponderea: brokeri 65,3%, agenți 23,0%, bancassurance 11,7%. Gradul de intermediere a urcat la 62,6% (+5,9 p.p.), cu 61,6% pe generale și 95,4% pe viață. Comisioane: 333,2 mil. lei (+7,7%).

FPVS: contribuții 5,2 mil. lei (−6,4%), 110 dosare soluționate, plăți 5,2 mil. lei (99,6% daune materiale); sold 44,3 mil. lei (+4,4%), 90,8% în VMS. Fondul de compensare: contribuții 10,3 mil. lei (−5,9%), 171 dosare; plăți 6,7 mil. lei (+41,1%; 11,9% vătămări, 88,1% materiale); sold 169,2 mil. lei (+6,0%), plasamente: 59,1% depozite, 40,4% VMS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asigurări #companie #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a explicat într-o postare pe Facebook ce presupune moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar, instituit recent de Guvern, subliniind că această măsură nu este una nouă și nu interzice angajările, ci impune reguli suplimentare de justificare și coordonare.

Potrivit ministrului, primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar a fost introdus în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării, de către ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu. Ulterior, această practică a fost menținută și extinsă, inclusiv în perioada în care Chicu a deținut funcția de prim-ministru, devenind o măsură aplicată anual și cunoscută de conducătorii instituțiilor publice.

Andrian Gavriliță a precizat că moratoriul nu blochează angajările peste nivelul lunii noiembrie a anului precedent, ci obligă instituțiile să prezinte o argumentare solidă a necesității și să obțină o coordonare suplimentară a deciziilor. „În marea majoritate a cazurilor, instituțiile publice nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante existente”, a menționat ministrul.

Referindu-se la îngrijorările exprimate de autoritățile locale, Gavriliță a clarificat că pentru primării și alte instituții publice autonome, moratoriul are caracter de recomandare, fără a împiedica activitatea administrațiilor locale. „Această normă nu încurcă niciun primar să-și facă lucrul cu toată dăruirea”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Potrivit oficialului, scopul măsurii este menținerea disciplinei bugetare și o gestionare mai eficientă a resurselor umane în sectorul public.