ASP anunță ultima etapă de implementare a Nomenclatorului nou. Peste 30 de servicii GRATUITE. Prețul pentru restul

Agenția Servicii Publice atenționează solicitanții de servicii, prestate de ASP, că potrivit Hotărârii de Guvern nr.966/2020, începând cu 01.07.2021, va intra în vigoare ultima etapă de implementare a Nomenclatorului nou al tarifelor la serviciile ASP:

tarifele la serviciile din domeniul înregistrării şi evidenţei cetăţenilor Republicii Moldova, cercetărilor tehnico-ştiinţifice, confecţionării documentelor de stat, blanchetelor de evidenţă strictă şi simplă, ştampilelor şi sigiliilor, cartelelor de plastic.

Atenționăm, că pentru serviciile sociale de bază prestate persoanelor fizice Nomenclatorul actualizat prevede menținerea gratuității a acestora. Astfel, este prevăzută prestarea mai mult de 30 de servicii cu titlu gratuit:

certificatul de naștere,
certificatul de deces,
prima documentare cu buletin de identitate, sau cu înlesniri pentru unele categorii de solicitanți:
persoane cu dizabilități,
copii rămaşi fără ocrotire părintească,
veterani de război,
victime ale traficului de fiinţe umane și etc.
persoanelor care se află la întreținerea statului,
donatorilor voluntari de sânge, etc.

Menționăm că tarifele la serviciile de înregistrare şi evidenţă a populației nu au suferit modificări pe parcursul anilor precedenți (serviciile de stare civilă –din anul 2008, serviciile de eliberare a actelor de identitate – din anul 2009). Constatăm faptul, că în general, majorarea tarifelor se atestă la serviciile de urgență, fiind micșorat timpul de acordare a acestora, dar un factor important al Nomenclatorului actualizat este menținerea intactă a tarifelor la serviciile de bază cu termenul obișnuit (în pofida faptului că aceste tarife nu reprezintă cheltuielile reale ale Agenției și sunt sub cost), acordând posibilitatea solicitantului de a alege serviciul, de exemplu:

Reiterăm că Hotărârea Guvernului nr.966/2020 prevede ajustarea tarifelor prin aplicarea Metodologiei unificate pentru toate grupurile de servicii prestate de ASP, bazate pe estimarea costurilor și acoperirea cheltuielilor aferente procesului de acordare a serviciilor, dar în același timp pune în sarcina ASP acoperirea tuturor cheltuielilor legate de prestarea serviciilor cu înlesniri și gratuite.

Subliniem repetat că aplicarea tarifelor stabilite prin decizia Guvernului nu va genera profituri pentru ASP, iar în cazul înregistrării unui profit în bilanțul contabil, acesta se face venit la bugetul de stat, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.314/2017.

Informații detaliate cu privire la termene, tarife și înlesniri, precum și programarea prealabilă pot fi vizualizate pe site-ul instituției: www.asp.gov.md sau la numerele de telefon 14909 și (+373) 022-25-70-70 .

#Preț servicii ASP #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.