ASP anunță ultima etapă de implementare a Nomenclatorului nou. Peste 30 de servicii GRATUITE. Prețul pentru restul

Agenția Servicii Publice atenționează solicitanții de servicii, prestate de ASP, că potrivit Hotărârii de Guvern nr.966/2020, începând cu 01.07.2021, va intra în vigoare ultima etapă de implementare a Nomenclatorului nou al tarifelor la serviciile ASP:

tarifele la serviciile din domeniul înregistrării şi evidenţei cetăţenilor Republicii Moldova, cercetărilor tehnico-ştiinţifice, confecţionării documentelor de stat, blanchetelor de evidenţă strictă şi simplă, ştampilelor şi sigiliilor, cartelelor de plastic.

Atenționăm, că pentru serviciile sociale de bază prestate persoanelor fizice Nomenclatorul actualizat prevede menținerea gratuității a acestora. Astfel, este prevăzută prestarea mai mult de 30 de servicii cu titlu gratuit:

certificatul de naștere,
certificatul de deces,
prima documentare cu buletin de identitate, sau cu înlesniri pentru unele categorii de solicitanți:
persoane cu dizabilități,
copii rămaşi fără ocrotire părintească,
veterani de război,
victime ale traficului de fiinţe umane și etc.
persoanelor care se află la întreținerea statului,
donatorilor voluntari de sânge, etc.

Menționăm că tarifele la serviciile de înregistrare şi evidenţă a populației nu au suferit modificări pe parcursul anilor precedenți (serviciile de stare civilă –din anul 2008, serviciile de eliberare a actelor de identitate – din anul 2009). Constatăm faptul, că în general, majorarea tarifelor se atestă la serviciile de urgență, fiind micșorat timpul de acordare a acestora, dar un factor important al Nomenclatorului actualizat este menținerea intactă a tarifelor la serviciile de bază cu termenul obișnuit (în pofida faptului că aceste tarife nu reprezintă cheltuielile reale ale Agenției și sunt sub cost), acordând posibilitatea solicitantului de a alege serviciul, de exemplu:

Reiterăm că Hotărârea Guvernului nr.966/2020 prevede ajustarea tarifelor prin aplicarea Metodologiei unificate pentru toate grupurile de servicii prestate de ASP, bazate pe estimarea costurilor și acoperirea cheltuielilor aferente procesului de acordare a serviciilor, dar în același timp pune în sarcina ASP acoperirea tuturor cheltuielilor legate de prestarea serviciilor cu înlesniri și gratuite.

Subliniem repetat că aplicarea tarifelor stabilite prin decizia Guvernului nu va genera profituri pentru ASP, iar în cazul înregistrării unui profit în bilanțul contabil, acesta se face venit la bugetul de stat, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.314/2017.

Informații detaliate cu privire la termene, tarife și înlesniri, precum și programarea prealabilă pot fi vizualizate pe site-ul instituției: www.asp.gov.md sau la numerele de telefon 14909 și (+373) 022-25-70-70 .

#Preț servicii ASP #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a avertizat, în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, că Republica Moldova este vulnerabilă din cauza dependenței de „banii politici”, pe care i-a comparat cu un „iaz de ploaie”: vin când există susținere politică, dar pot dispărea rapid odată cu schimbarea fluxurilor politice.

Potrivit lui Ioniță, Uniunea Europeană privește tot mai prudent situația din Republica Moldova și ar putea reintroduce condiționalități stricte, similare celor 28 de condiții economice formulate în 2016–2017, care, spune economistul, nu au fost niciodată anulate și pot fi reamintite oricând. „UE se va uita la democrație, la bani și la implementarea reformelor, iar aici avem probleme”, a subliniat el.

Un exemplu concret este proiectul apeductului Chișinău–Strășeni–Călărași, care prevede circa 50 de milioane de euro grant din partea UE și a Germania. Proiectul ar urma să asigure apă pentru raioanele Strășeni și Călărași, să ieftinească apa în Chișinău prin creșterea numărului de consumatori și să reducă costurile de pompare, însă se află în blocaj de peste un an. Ioniță susține că există „un sabotaj din interiorul sistemului”.

Economistul a menționat că ministrul Vladimir Bolea ar fi demarat ședințe pentru a identifica blocajele, iar primarul de Strășeni, Valentina Căseani, ar fi confirmat existența unor obstacole instituționale. „Este grant, nu împrumut. Dacă mai pierdem un an, vom ajunge să explicăm de ce am ratat 50 de milioane de euro”, a spus Ioniță.

Economistul afirmă că, raportat la PIB, Moldova primește de cel puțin două ori mai puține granturi decât ar fi posibil. În 2014, granturile reprezentau circa 3% din PIB, iar dacă acest nivel ar fi fost menținut, în prezent Moldova ar fi trebuit să primească aproape 12 miliarde de lei anual. El estimează, totodată, că în 2025 bugetul a ratat executarea a cel puțin 3 miliarde de lei din cauza absorbției slabe a fondurilor.

Ioniță a amintit și exemple din trecut: finanțările nerambursabile din România pentru renovarea grădinițelor, grantul UE de 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iași–Ungheni, precum și programele americane de tip „Provocările Mileniului”, care ar fi putut continua cu sute de milioane de dolari pentru energie și infrastructură, dar nu au fost valorificate.

„Problema nu este lipsa banilor, ci incapacitatea de a pregăti și implementa proiecte. Granturile nu vin în geantă, ele se câștigă prin proiecte”, a conchis economistul, avertizând că fără deblocarea rapidă a proiectelor și accelerarea reformelor, Republica Moldova riscă să piardă sprijinul nerambursabil extern exact într-un moment de susținere politică fără precedent.