„Aurul lichid” al milionarului discret! Slusari explică cum prietenul lui Plahotniuc șantajează o țară întreagă

Un personaj cu patru cetățenii (Vaja Jhashi n.a) și dublă identitate, locuind peste hotare, este acuzat, de reprezentantul fermierilor Alexandr Slusari, că șantajează întreaga țară și folosește diverse mijloace media pentru a denigra fermierii autohtoni, în contextul suspendării activității fabricii de la ulei de la Bălți.

„În anul 2023, recolta globală a semințelor de floarea-soarelui a înregistrat un record de peste 750 de mii de tone, cu 20% mai mult față de anul precedent. Cu toate acestea, în septembrie-noiembrie, companiile din cadrul grupului Trans Oil au achiziționat masiv producția la un preț considerabil de scăzut, între 5,5 și 6 lei per kilogram, creând un dezechilibru financiar major pentru agricultorii locali”, susține Slusari.

Reprezentantul fermierilor, Alexandr Slusari, a denunțat practicile abuzive ale holdingului, care a profitat de datoriile uriașe ale producătorilor de cereale și oleaginoase. Cu toate acestea, fabricile de producție a uleiului vegetal, deținute tot de Trans Oil, nu au făcut stocuri de materie primă ieftină, ceea ce ar fi permis micșorarea semnificativă a prețului la ulei.

„Acești agricultori nu vor să comercializeze producția sub prețul de cost, oferit acum de Trans Oil. Prețurile bursiere la floare soarelui actualmente oscilează în jur de 9 lei. Evident că fermierii nu sunt de acord să tranzacționeze marfa cu 6,5 lei și cer cel puțin 7,5 lei, preț”, a punctat Slusari.

Acum, în fața lipsei de materie primă, holdingul solicită deschiderea importului din Ucraina, ignorând stocurile considerabile de floarea-soarelui existente în țară. Fermierii, conștienți de practicile injuste, refuză să-și vândă marfa sub prețul de cost impus de Trans Oil.

Slusari acuză compania transnațională de exploatare și control abuziv asupra ramurilor agroindustriale importante ale Moldovei, subliniind că aceasta nu are nicio legătură cu țara în afară de dorința de a obține profituri uriașe. El critică și inacțiunea organelor statale abilitate, care par să fie complice la aceste practici abuzive.

Ieri,, 26 martie, Guvernul anunța că s-a decis prelungirea măsurii pe un termen de 3 luni a importul grâului, porumbului și a semințelor de floarea-soarelui în Republica Moldova în baza unei licențe, în vederea menținerii pe piața internă a unui preț sustenabil din punct de vedere economic al produselor cerealiere autohtone.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii Trans Oil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața Republicii Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.