Autostrada care o să unească România, Moldova și Ucraina, la costuri amețitoare

Asociația Mondială a Drumurilor (PIARC) va finanța realizarea studiului de prefezabilitate și fezabilitate al proiectului de construire a autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa, care va ocoli regiunea transnistreană.

Conform unor estimări de acum doi ani ale experților IDEP, costul studiului de fezabilitate pentru acest proiect este de 10 milioane de euro pentru secțiunea Ungheni – Chișinău și 22 de milioane de euro pentru secțiunea Chișinău – Odesa.

Totodată, costul execuției proiectului se estimează la un miliard de euro pentru secțiunea Ungheni-Chișinău de 110 km și de 1,8 miliarde de euro pentru secțiunea Chișinău – Odesa de 190 km, din care 145 km pe teritoriul Republicii Moldova.

Pe teritoriul Republicii Moldova, autostrada urmează să înceapă lângă orașul Ungheni, de la podul de peste râul Prut, lucrare de artă ce va fi construită în cadrul Autostrăzii „Unirii”, și va urma traseul drumului european E58, pe lângă localitățile Pârlița și Cornești.

După care, va urma traseul G88 (Vale Culii din raionul Ungheni) până la drumul M5 (cunoscută și sub denumirea de „betoncă”), ce leagă Bălțiul și Cernăuțiul de Chișinău și Tiraspol, urmând să treacă în dreptul capitalei pe lângă Cricova.

Ulterior, proiectul prevedea două posibilități de continuare a traseului autostrăzii – prin regiunea transnistreană (prin Bender și Tiraspol și postul vamal Cuciurgan) sau pe traseul care duce spre postul vamal Palanca (prin raioanele Căușeni și Ștefan Vodă), a doua variantă fiind cea mai probabilă.

Harta publicată de MIDR arată clar că traseul ales este cel care va ocoli regiunea transnistreană. Conform celor mai optimiste prognoze autostrada ar putea fi gata în 8 – 10 ani, deși inițial era preconizată în jurul anului 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Molodva #autostrada #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie, cu Lukoil Moldova actele de predare–primire ale complexului petrolier din incinta aeroportului. Astfel, activele deținute de companie pe teritoriul AIC au revenit în proprietatea statului, în baza deciziei Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 15 decembrie 2025, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

În aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării din 2005 a complexului petrolier de la Aeroport. Compania a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie, termen care nu a fost respectat. Drept urmare, la 16 ianuarie, Consiliul a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, achitată în această săptămână.

Ulterior, prin decizia din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și a fost acordat un nou termen pentru predarea activelor, până la 28 ianuarie.

După impunerea sancțiunilor internaționale de către Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, la 12 noiembrie a fost încheiat un contract de comodat gratuit între Aeroport și Lukoil, prin care activele au fost preluate temporar în administrare de către AIC, până la finalizarea procedurii de predare–primire. Autoritățile precizează că procedura de screening a investițiilor realizate de „LUKOIL-MOLDOVA” SRL a fost inițiată încă din mai 2024, anterior aplicării sancțiunilor OFAC.

În paralel, activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili din Republica Moldova ar urma să fie preluată de fondul american Carlyle Group. Conform legislației naționale, noul acționar este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS urmează să emită o decizie în acest sens.

Subiectul a fost amplificat de reacțiile din spațiul public. Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru a afirmat că grupul Lukoil și-ar fi vândut toate activele din afara Rusiei către Carlyle, într-o tranzacție „fulger”, ceea ce ar schimba radical contextul sancțiunilor. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să explice de ce ar continua măsuri de expropriere în raport cu un investitor american, în condițiile în care activele nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc.

De altfel, grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care reunește activele din străinătate, către Carlyle Group. În acest context, autoritățile de la Chișinău subliniază că orice schimbare de acționariat este supusă procedurii de aprobare și evaluare din perspectiva securității statului.