Autostrada care o să unească România, Moldova și Ucraina, la costuri amețitoare

Asociația Mondială a Drumurilor (PIARC) va finanța realizarea studiului de prefezabilitate și fezabilitate al proiectului de construire a autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa, care va ocoli regiunea transnistreană.

Conform unor estimări de acum doi ani ale experților IDEP, costul studiului de fezabilitate pentru acest proiect este de 10 milioane de euro pentru secțiunea Ungheni – Chișinău și 22 de milioane de euro pentru secțiunea Chișinău – Odesa.

Totodată, costul execuției proiectului se estimează la un miliard de euro pentru secțiunea Ungheni-Chișinău de 110 km și de 1,8 miliarde de euro pentru secțiunea Chișinău – Odesa de 190 km, din care 145 km pe teritoriul Republicii Moldova.

Pe teritoriul Republicii Moldova, autostrada urmează să înceapă lângă orașul Ungheni, de la podul de peste râul Prut, lucrare de artă ce va fi construită în cadrul Autostrăzii „Unirii”, și va urma traseul drumului european E58, pe lângă localitățile Pârlița și Cornești.

După care, va urma traseul G88 (Vale Culii din raionul Ungheni) până la drumul M5 (cunoscută și sub denumirea de „betoncă”), ce leagă Bălțiul și Cernăuțiul de Chișinău și Tiraspol, urmând să treacă în dreptul capitalei pe lângă Cricova.

Ulterior, proiectul prevedea două posibilități de continuare a traseului autostrăzii – prin regiunea transnistreană (prin Bender și Tiraspol și postul vamal Cuciurgan) sau pe traseul care duce spre postul vamal Palanca (prin raioanele Căușeni și Ștefan Vodă), a doua variantă fiind cea mai probabilă.

Harta publicată de MIDR arată clar că traseul ales este cel care va ocoli regiunea transnistreană. Conform celor mai optimiste prognoze autostrada ar putea fi gata în 8 – 10 ani, deși inițial era preconizată în jurul anului 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Molodva #autostrada #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, afirmă că sistarea importurilor de carne de pasăre din Ucraina arată cât de vulnerabilă este Republica Moldova în domeniul securității alimentare și că autoritățile trebuie să elaboreze urgent o strategie de autosuficiență.

„E nevoie de Strategia privind autosuficiență alimentară ca parte componentă a securității alimentare”, susține Slusari. Potrivit lui, în prezent Moldova depinde în proporție de aproximativ 30% de importurile de carne de pasăre, iar trei sferturi din aceste importuri provin din Ucraina.

El avertizează că producătorii locali au capacitatea de a înlocui o parte din importuri, însă nu imediat. „Producătorii autohtoni dispun de un potențial de înlocuire a importurilor, însă le-ar fi mai greu de făcut acest lucru imediat. Drept urmare, apar riscuri de deficit și creșterea prețurilor. Neoliberali din PAS vor striga că noi fără importuri nu putem trăi”, a declarat Slusari.

Fostul lider al fermierilor consideră că Ministerul Agriculturii ar fi trebuit deja să stabilească, împreună cu asociațiile de profil, o listă de produse agroalimentare ce pot fi asigurate aproape integral din producția internă. „Ministerul Agriculturii demult ar trebui să analizeze și să aprobe împreună cu asociațiile ramurale lista produselor agroalimentare, cu care țara poate fi aprovizionată la 90–100% din producere internă”, a menționat el.

Slusari pledează și pentru măsuri concrete de sprijin: „Era necesar de stabilit și măsurile financiare, tarifare și de alt gen – poziționare pe rafturi, anumite priorități la achiziții publice, programe de alimentare la școli și grădinițe – care ar permite să atingă acest rezultat de autosuficiență alimentară”.

Acesta mai afirmă că Republica Moldova are potențial de autoaprovizionare cu mai multe produse de bază. „Oare nu au producătorii autohtoni potențial pentru aprovizionarea aproape totală a țării cu făină, ulei vegetal, lapte, carne de pasăre, oaie și porc, multe fructe și legume? Repet, fiecare produs pentru autoaprovizionare urmează a fi discutat minuțios cu organizațiile profesionale. Se face o analiză detaliată a piețelor regionale și a situației reale în țară. Să nu cheltuim resurse pentru aventuri”, a precizat Slusari.

În opinia sa, este nevoie de o abordare sistemică și de corelarea acestei strategii cu alte politici din domeniu. „Abordarea sistemică este cheia succesului la orice reformă”, a conchis fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”.

Ministerul Agriculturii a precizat astăzi că suspendarea temporară a importurilor dintr-o singură țară nu presupune automat apariția unui deficit pe piața internă. Operatorii economici ar putea compensa lipsa prin diversificarea surselor de import.