Autostrada „Unirii” din Republica Moldova intră în faza de proiectare. A fost desemnată echipa de coordonare

23 Iul. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Iul. 2026, 16:51 // Actual //  Grîu Tatiana

Autostrada care va lega Republica Moldova de rețeaua europeană de autostrăzi intră într-o nouă etapă. Autoritățile de la Chișinău și București au stabilit pașii necesari pentru lansarea proiectării primilor 5 kilometri ai Autostrăzii „Unirii” A8 pe teritoriul țării noastre. În cadrul unei reuniuni de lucru au fost desemnați responsabilii pentru gestionarea contractului și coordonarea activităților dintre instituțiile implicate.

Reuniunea bilaterală a avut loc între viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, conducerea Administrației Naționale a Drumurilor și reprezentanții Companiei Naționale de Investiții Rutiere din România. Părțile au convenit asupra principalelor acțiuni necesare pentru demararea etapei de proiectare și coordonarea lucrărilor.

Republica Moldova participă la proiect în calitate de partener și va gestiona componenta realizată pe teritoriul național. Aceasta include elaborarea proiectului tehnic, obținerea avizelor și autorizațiilor necesare, precum și executarea lucrărilor de construcție pe tronsonul moldovenesc.

Proiectul Autostrăzii „Unirii” A8 prevede construirea a 15,5 kilometri de autostradă pe teritoriul României, inclusiv 14 poduri și pasaje, două tuneluri și două noduri rutiere. De asemenea, vor fi construiți primii 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, care vor asigura conexiunea cu infrastructura rutieră românească.

Valoarea contractului este de 3,57 miliarde de lei, iar finanțarea este asigurată prin Programul Security Action for Europe (SAFE).

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.