Cel mai bogat om din Asia vrea să relanseze Campa Cola, celebrul suc indian care a rivalizat cu Coca-Cola şi Pepsi

11 Mart. 2023, 18:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mart. 2023, 18:09 // Actual //  bani.md

Cel mai bogat om din Asia, Mukesh Ambani, a anunţat planurile de a relansa o marcă emblematică de sucuri din anii 1970, care a rivalizat cândva cu Coca-Cola şi Pepsi, provocând un val de nostalgie pe reţelele de socializare printre milioanele de indieni care au crescut bând această băutură, relatează CNN și News.ro.

Reliance Group, deţinut de Ambani, a declarat săptămâna aceasta că va reintroduce Campa Cola pe piaţa de băuturi fără alcool din India, de miliarde de dolari, în această vară, în trei arome: cola, lămâie şi portocale.

Brandul a umplut un gol în ţara din Asia de Sud într-un moment în care mai faimosul său rival american Coca-Cola nu era disponibil, iar vestea revenirii sale a stârnit un interes din partea indienilor de vârstă mijlocie care îşi amintesc că l-au băut în tinereţe.

Shailesh Desai, în vârstă de 60 de ani, din Mumbai, a declarat pentru CNN că îşi aminteşte că bea Campa Cola atunci când trebuia să-i spună tatălui său despre o notă proastă sau să prindă încredere atunci când voia să ceară întâlnire unei fete.

Sukant Khurana a scris pe Twitter că îşi aminteşte că şi-a „chinuit” bunicul pentru a-i cumpăra băutura.

„Atât de multe amintiri din copilărie… Dacă are gust la fel, Campa Cola se va vinde din nostalgie”, a scris el.

Între timp, Atul Mohan a postat pe Twitter că „unele mărci rămân atemporale… oamenii încă se întreabă: `vrei să bei Campa?`”.

Coca-Cola a fost introdusă în India în anii 1950, însă s-a retras de pe piaţă două decenii mai târziu, când guvernul indian a introdus un regulament care i-ar fi cerut să-şi dezvăluie formula.

În absenţa sa, alternativa indiană Campa Cola a devenit extrem de populară şi în curând a devenit lider pe piaţa băuturilor răcoritoare din ţară.

La fel ca rivalul său american, popularitatea sa a fost alimentată de campanii de publicitate captivante care au atras tinerii indieni. Actorul de la Bollywood, Salman Khan, a apărut într-una dintre cele mai faimoase campanii de televiziune, în timp ce reclamele sale tipărite erau cunoscute pentru ilustraţiile pop-art şi culorile îndrăzneţe.

Avea de asemenea o linie puternică, cu un indiciu de apel la patriotism: „The Great Indian Taste”.

u toate acestea, popularitatea sa a început să scadă în anii 1990, când prim-ministrul Indiei de atunci, PV Narasimha Rao, şi ministrul său de finanţe, Manmohan Singh, au deschis ţara investiţiilor străine.

Mărcile străine de cola au revenit, Coca-Cola revenind în 1993 şi Pepsi şi Fanta devenind, de asemenea, populare. Campa Cola a dispărut treptat de pe tarabe şi rafturi din toată ţara.

Odată cu noua sa achiziţie, Reliance pare să spere să atragă atât indienii nostalgici pentru brand, cât şi să prezinte cola unei mulţimi mai tinere care s-ar putea să nu-şi amintească varianta anterioară.

„Prin prezentarea Campa în noul său avatar, sperăm să inspirăm consumatorii de-a lungul generaţiilor să îmbrăţişeze acest brand cu adevărat iconic şi să declanşeze un nou entuziasm în segmentul băuturilor”, a spus un purtător de cuvânt al companiei, potrivit CNN News-18.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.