Băncile turceşti se prăbuşesc după decizia băncii centrale de a reduce instrumentul de depunere menit să susţină valuta

Acțiunile creditorilor turci au înregistrat o cădere semnificativă în tranzacțiile de pe Bursa Istanbul, în urma deciziei băncii centrale de a lua măsuri pentru reducerea utilizării unui instrument de depunere în valută, introdus la sfârșitul anului 2021 pentru susținerea monedei naționale. Pe de altă parte, obligațiunile guvernamentale s-au redresat, conform Bloomberg.

Indicele Borsa Istanbul Banks, care urmărește evoluția acțiunilor creditorilor turci listate la bursă, a continuat să scadă după declinul înregistrat vineri, înregistrând o scădere de până la 5,4% în ziua de luni. Akbank TAS a înregistrat o pierdere de până la 6,7%, în timp ce Yapi Kredi Bankasi AS a scăzut cu până la 5,5%, iar Turkiye Is Bankasi AS a avut un declin de până la 4,8%.

Valoarea lirei turcești a scăzut cu 0,2%, ajungând la 27,1676 unități pentru un dolar, la ora locală 10:32 a.m. În același timp, randamentul obligațiunilor guvernamentale turcești pe 10 ani a înregistrat o scădere de 88 de puncte de bază, ajungând la 21,17%, cea mai mare reducere din luna mai.

Într-un regulament introdus în weekend, banca centrală a Turciei și-a propus să reducă dependența populației de conturile de depozit în valută și să impună băncilor care nu ating obiectivele specifice de conversie în conturile denominate în lire să achiziționeze obligațiuni guvernamentale suplimentare. De asemenea, banca centrală a majorat ratele rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în valută pe termen scurt, ceea ce va determina băncile să mențină o cantitate mai mare de valută străină la autoritatea de reglementare.

Se anticipează că aceste măsuri vor determina o creștere semnificativă a ratelor de dobândă pentru depozitele în lire turcești, făcându-le mai atractive pentru populație, în timp ce ratele pentru depozitele denominate în valută vor scădea, reducând atracția acestui tip de cont. Impactul asupra cererii de valută străină va depinde de evoluția ratelor de dobândă pentru depozitele în lire turcești, iar este posibil ca ratele de dobândă la credite să cunoască o creștere semnificativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#moneda #Turcia #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.