Băncile turceşti se prăbuşesc după decizia băncii centrale de a reduce instrumentul de depunere menit să susţină valuta

Acțiunile creditorilor turci au înregistrat o cădere semnificativă în tranzacțiile de pe Bursa Istanbul, în urma deciziei băncii centrale de a lua măsuri pentru reducerea utilizării unui instrument de depunere în valută, introdus la sfârșitul anului 2021 pentru susținerea monedei naționale. Pe de altă parte, obligațiunile guvernamentale s-au redresat, conform Bloomberg.

Indicele Borsa Istanbul Banks, care urmărește evoluția acțiunilor creditorilor turci listate la bursă, a continuat să scadă după declinul înregistrat vineri, înregistrând o scădere de până la 5,4% în ziua de luni. Akbank TAS a înregistrat o pierdere de până la 6,7%, în timp ce Yapi Kredi Bankasi AS a scăzut cu până la 5,5%, iar Turkiye Is Bankasi AS a avut un declin de până la 4,8%.

Valoarea lirei turcești a scăzut cu 0,2%, ajungând la 27,1676 unități pentru un dolar, la ora locală 10:32 a.m. În același timp, randamentul obligațiunilor guvernamentale turcești pe 10 ani a înregistrat o scădere de 88 de puncte de bază, ajungând la 21,17%, cea mai mare reducere din luna mai.

Într-un regulament introdus în weekend, banca centrală a Turciei și-a propus să reducă dependența populației de conturile de depozit în valută și să impună băncilor care nu ating obiectivele specifice de conversie în conturile denominate în lire să achiziționeze obligațiuni guvernamentale suplimentare. De asemenea, banca centrală a majorat ratele rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în valută pe termen scurt, ceea ce va determina băncile să mențină o cantitate mai mare de valută străină la autoritatea de reglementare.

Se anticipează că aceste măsuri vor determina o creștere semnificativă a ratelor de dobândă pentru depozitele în lire turcești, făcându-le mai atractive pentru populație, în timp ce ratele pentru depozitele denominate în valută vor scădea, reducând atracția acestui tip de cont. Impactul asupra cererii de valută străină va depinde de evoluția ratelor de dobândă pentru depozitele în lire turcești, iar este posibil ca ratele de dobândă la credite să cunoască o creștere semnificativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#moneda #Turcia #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.