Bani turnați în asfalt! Peste 1,9 miliarde de lei cheltuiți, dar gropile rămân

Asociația de Stat a Drumurilor (ASD) a prezentat bilanțul investițiilor în infrastructura rutieră pentru anul 2024, indicând că, din bugetul total de aproximativ 2 miliarde de lei alocați pentru lucrări de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale, au fost valorificați peste 1,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 96,7% din sumă.

Cea mai mare parte a bugetului, în valoare de 1,1 miliarde de lei, a fost destinată întreținerii drumurilor publice naționale, lucrările fiind executate de către 12 companii specializate S.A. „Drumuri”. Printre acțiunile realizate s-au numărat: intervențiile pentru întreținerea drumurilor pe timp de iarnă, amenajarea stațiilor pentru pasageri, reabilitarea sensurilor giratorii, intersecțiilor și trecerilor pentru pietoni.

Pentru reconstrucția și reparația drumurilor și a construcțiilor inginerești s-au alocat 666 milioane de lei, iar pentru proiectare, evaluare și achiziția terenurilor, peste 65 de milioane de lei.

Premierul Dorin Recean a subliniat că modernizarea infrastructurii este esențială pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. „Infrastructura reprezintă un pilon esențial al dezvoltării economice sustenabile, iar cu sprijinul Uniunii Europene, prin ajutorul de 1,9 miliarde de euro, avem oportunitatea de a accelera modernizarea acesteia”, a declarat șeful executivului.

Totodată, în cadrul ședinței Consiliului Fondului Rutier, a fost aprobat Planul de activitate pentru anul 2025, care prevede un buget inițial de 1,7 miliarde de lei pentru drumurile publice naționale, cu accent pe îmbunătățirea condițiilor de circulație și siguranța rutieră.

În contextul noii Strategii de Mobilitate 2030, a fost prezentat și necesarul de fonduri pentru atingerea obiectivelor strategice privind dezvoltarea rețelei rutiere.

În prezent, Administrația de Stat a Drumurilor gestionează 5.963,2 km de drumuri naționale, din care: 631 km de drumuri expres,
2.005 km de drumuri republicane, și 3.334 km de drumuri regionale.

Potrivit ultimelor date, cota drumurilor publice naționale din Republica Moldova în stare excelentă a crescut de aproape două ori, arată Raportul privind implementarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier.

Astfel, cota drumurilor publice naționale în stare excelentă a ajuns la 13,27%, în timp ce în 2021 cota lor era de 7,84%, iar în 2020 – de 6,57%.

Republica Moldova are nevoie de 7 miliarde de euro pentru reabilitarea întregii rețele de drumuri din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gropi #reabilitare #drumuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

#stagflatie #economie #Moldova