Bani turnați în asfalt! Peste 1,9 miliarde de lei cheltuiți, dar gropile rămân

Asociația de Stat a Drumurilor (ASD) a prezentat bilanțul investițiilor în infrastructura rutieră pentru anul 2024, indicând că, din bugetul total de aproximativ 2 miliarde de lei alocați pentru lucrări de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale, au fost valorificați peste 1,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 96,7% din sumă.

Cea mai mare parte a bugetului, în valoare de 1,1 miliarde de lei, a fost destinată întreținerii drumurilor publice naționale, lucrările fiind executate de către 12 companii specializate S.A. „Drumuri”. Printre acțiunile realizate s-au numărat: intervențiile pentru întreținerea drumurilor pe timp de iarnă, amenajarea stațiilor pentru pasageri, reabilitarea sensurilor giratorii, intersecțiilor și trecerilor pentru pietoni.

Pentru reconstrucția și reparația drumurilor și a construcțiilor inginerești s-au alocat 666 milioane de lei, iar pentru proiectare, evaluare și achiziția terenurilor, peste 65 de milioane de lei.

Premierul Dorin Recean a subliniat că modernizarea infrastructurii este esențială pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. „Infrastructura reprezintă un pilon esențial al dezvoltării economice sustenabile, iar cu sprijinul Uniunii Europene, prin ajutorul de 1,9 miliarde de euro, avem oportunitatea de a accelera modernizarea acesteia”, a declarat șeful executivului.

Totodată, în cadrul ședinței Consiliului Fondului Rutier, a fost aprobat Planul de activitate pentru anul 2025, care prevede un buget inițial de 1,7 miliarde de lei pentru drumurile publice naționale, cu accent pe îmbunătățirea condițiilor de circulație și siguranța rutieră.

În contextul noii Strategii de Mobilitate 2030, a fost prezentat și necesarul de fonduri pentru atingerea obiectivelor strategice privind dezvoltarea rețelei rutiere.

În prezent, Administrația de Stat a Drumurilor gestionează 5.963,2 km de drumuri naționale, din care: 631 km de drumuri expres,
2.005 km de drumuri republicane, și 3.334 km de drumuri regionale.

Potrivit ultimelor date, cota drumurilor publice naționale din Republica Moldova în stare excelentă a crescut de aproape două ori, arată Raportul privind implementarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier.

Astfel, cota drumurilor publice naționale în stare excelentă a ajuns la 13,27%, în timp ce în 2021 cota lor era de 7,84%, iar în 2020 – de 6,57%.

Republica Moldova are nevoie de 7 miliarde de euro pentru reabilitarea întregii rețele de drumuri din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gropi #reabilitare #drumuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.