Bani turnați în asfalt! Peste 1,9 miliarde de lei cheltuiți, dar gropile rămân

Asociația de Stat a Drumurilor (ASD) a prezentat bilanțul investițiilor în infrastructura rutieră pentru anul 2024, indicând că, din bugetul total de aproximativ 2 miliarde de lei alocați pentru lucrări de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale, au fost valorificați peste 1,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 96,7% din sumă.

Cea mai mare parte a bugetului, în valoare de 1,1 miliarde de lei, a fost destinată întreținerii drumurilor publice naționale, lucrările fiind executate de către 12 companii specializate S.A. „Drumuri”. Printre acțiunile realizate s-au numărat: intervențiile pentru întreținerea drumurilor pe timp de iarnă, amenajarea stațiilor pentru pasageri, reabilitarea sensurilor giratorii, intersecțiilor și trecerilor pentru pietoni.

Pentru reconstrucția și reparația drumurilor și a construcțiilor inginerești s-au alocat 666 milioane de lei, iar pentru proiectare, evaluare și achiziția terenurilor, peste 65 de milioane de lei.

Premierul Dorin Recean a subliniat că modernizarea infrastructurii este esențială pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. „Infrastructura reprezintă un pilon esențial al dezvoltării economice sustenabile, iar cu sprijinul Uniunii Europene, prin ajutorul de 1,9 miliarde de euro, avem oportunitatea de a accelera modernizarea acesteia”, a declarat șeful executivului.

Totodată, în cadrul ședinței Consiliului Fondului Rutier, a fost aprobat Planul de activitate pentru anul 2025, care prevede un buget inițial de 1,7 miliarde de lei pentru drumurile publice naționale, cu accent pe îmbunătățirea condițiilor de circulație și siguranța rutieră.

În contextul noii Strategii de Mobilitate 2030, a fost prezentat și necesarul de fonduri pentru atingerea obiectivelor strategice privind dezvoltarea rețelei rutiere.

În prezent, Administrația de Stat a Drumurilor gestionează 5.963,2 km de drumuri naționale, din care: 631 km de drumuri expres,
2.005 km de drumuri republicane, și 3.334 km de drumuri regionale.

Potrivit ultimelor date, cota drumurilor publice naționale din Republica Moldova în stare excelentă a crescut de aproape două ori, arată Raportul privind implementarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier.

Astfel, cota drumurilor publice naționale în stare excelentă a ajuns la 13,27%, în timp ce în 2021 cota lor era de 7,84%, iar în 2020 – de 6,57%.

Republica Moldova are nevoie de 7 miliarde de euro pentru reabilitarea întregii rețele de drumuri din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gropi #reabilitare #drumuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La finalul anului 2025, exporturile de porumb din Republica Moldova au reintrat pe o traiectorie de creștere, însă această revenire are mai degrabă un caracter tehnic, nu unul structural, arată analiza expertului în agricultură Iurie Rija.

În perioada iulie–decembrie 2025, Moldova a exportat 82.321 de tone de porumb, față de 41.769 de tone în aceeași perioadă a sezonului precedent, ceea ce înseamnă o dublare a volumelor după un an 2024–2025 extrem de slab. Cu toate acestea, nivelul rămâne mult sub potențialul istoric al sectorului: până în 2023, exporturile din această perioadă se situau, de regulă, între 250 și 300 de mii de tone, iar volumul actual reprezintă doar circa o treime din normal.

Unul dintre factorii care limitează oferta îl constituie recolta modestă. În nordul țării, o parte din porumb se află încă pe câmp, ceea ce confirmă că baza fizică a exporturilor este fragilă, în pofida creșterii față de anul trecut.

Pe partea de prețuri, semnalul este la fel de nuanțat. Prețul mediu de export în iulie–decembrie 2025 a fost de 3,96 lei/kg, ușor sub nivelul de 4,00 lei/kg din aceeași perioadă a anului 2024 și cu circa 10% mai mic decât în 2021, când media era de 4,42 lei/kg. Presiunea vine din recoltele mari din țările vecine și din Uniunea Europeană, care împing prețurile în jos la nivel regional și global.

În termeni valorici, exporturile de porumb au adus în prima jumătate a sezonului 2025–2026 325,6 milioane de lei, de aproape două ori mai mult decât în 2024 (167,1 milioane lei). Totuși, această sumă reprezintă doar 15% din nivelul din 2021, când porumbul genera circa 2,21 miliarde de lei, evidențiind un decalaj profund față de anii de vârf.

Această evoluție contrastează puternic cu performanța oleaginoaselor. În sezonul curent, floarea-soarelui și rapița au devenit principalele motoare valorice ale exporturilor agricole, în timp ce cerealele, în special grâul și porumbul, au pierdut teren.

Luna decembrie 2025 marchează practic debutul activ al sezonului comercial pentru porumb. În această lună au fost exportate 31.771 de tone, cu 66% mai mult decât în noiembrie (19.153 tone), semn că piața a ieșit din stagnarea tipică toamnei. Prețul mediu a fost de 3,80 lei/kg, aproape identic cu cel din noiembrie, dar ușor sub nivelurile din 2024.

Piața este dominată de un număr redus de jucători. RUSAGRO-PRIM SRL a fost liderul exporturilor în iulie–decembrie 2025, cu 33.723 de tone, adică 41% din totalul național. Împreună cu GLOBAL FARMING INTERNATIONAL, primele două companii au realizat circa 55% din exporturile de porumb ale Moldovei, ceea ce indică un grad ridicat de concentrare a pieței.

În ceea ce privește destinațiile, structura exporturilor s-a schimbat vizibil. Grecia a devenit principala piață, cu 21.605 tone la un preț mediu de 3,75 lei/kg, urmată de Turcia cu 17.373 tone la un preț mai ridicat, de 4,18 lei/kg, și Libanul cu 11.362 tone la 4,11 lei/kg. România, până recent principala destinație, a coborât pe locurile următoare, cu 9.982 tone la 3,76 lei/kg, ceea ce semnalează o schimbare structurală în fluxurile comerciale.

Per ansamblu, prima jumătate a sezonului 2025–2026 arată o ieșire din minimele istorice, dar și o menținere sub capacitatea tradițională a sectorului. Prețurile sunt stabile, însă insuficiente pentru a readuce confortul economic al fermierilor. Evoluția celei de-a doua jumătăți a sezonului va depinde decisiv de finalizarea recoltării și de condițiile de piață din regiune, iar porumbul rămâne una dintre culturile cele mai expuse presiunilor externe.