Benetton, Hugo Boss și alte mărci europene îşi mută producţia mai aproape de casă. DE CE?

În urma perturbării lanţurilor de aprovizionare şi creşterii costurilor în contextul pandemiei, din ce în ce mai multe mărci europene au decis să-şi transfere producţia mai aproape de casă.

Companii ca Benetton şi Hugo Boss renunţă la fabricile din Asia în schimbul unor hub-uri în ţări mediteraneene, retailerul de fashion polonez analizează transferarea unei părţi a producţiei mai aproape de Europa, iar gigantul suedez IKEA vrea să-şi mute o mai mare parte a producţiei în Turcia, scrie Ziarul Financiar.

Mărci de fashion ca Benetton încep să renunţe la lanţurile globale de aprovizionare şi la centrele low-cost de producţie din Asia, o tendinţă ce s-ar putea dovedi a fi o moştenire de durată a pandemiei de coronavirus, scrie Reuters.

Compania italiană Benetton îşi aduce producţia mai aproape de casă, consolidându-şi operaţiunile din ţări ca Serbia şi Croaţia cu scopul de a-şi înjumătăţi producţia din Asia de la sfârşitul anului viitor, a anunţat CEO-ul companiei Massimo Renon.

„Este o decizie strategică de a avea un control sporit asupra procesului de producţie şi costurilor de transport“, a declarat Renon, adăugând că grupul a transferat deja peste 10% din producţie din ţări ca Vietnam, China şi India în 2021. „Astăzi, un container care costa 1.200-1.500 de dolari poate costa între 10.000 şi 15.000 de dolari, fără a exista siguranţa unei date a livrării“, a mai spus acesta.

Problema transportului determină şi alte companii din industria articolelor vestimentare, cum ar fi Hugo Boss, să analizeze transferul activităţilor de producţie mai aproape de pieţele de desfacere.

Firma de consultanţă AlixPartners arată că această reorientare către lanţuri mai regionale sau chiar naţionale este una de durată.

Şi retailerul polonez de modă LPP analizează transferul unei părţi din producţie mai aproape de Europa.

„Înregistrăm deja întârzieri în creştere în transportul maritim de mărfuri, întârzieri de trei săptămâni în transportul mărfurilor de la fabricile asiatice către Europa“, potrivit directorului financiar al companiei, Przemyslaw Lutkiewicz.

Costurile de producţie au crescut cu aproximativ 10-20%, a precizat acesta.

„Purtăm discuţii serioase cu fabrici din Turcia. Producţia va fi cu siguranţă mai scumpă, însă pentru a avea stocuri de vânzare, vom fi probabil nevoiţi să facem acest pas“, a declarat Lutkiewicz.

Gigantul de mobilă IKEA a plănuieşte la rândul său să transfere o parte mai mare din producţie în Turcia, a anunţat directorul financiar pentru Turcia al companiei.

„Din cauza problemelor legate de transport, încercăm să transferăm o parte mai mare din producţie în Turcia“, a declarat Kerim Nisel.

#marci europene #Benetton #Hugo Boss #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.