Benetton, Hugo Boss și alte mărci europene îşi mută producţia mai aproape de casă. DE CE?

În urma perturbării lanţurilor de aprovizionare şi creşterii costurilor în contextul pandemiei, din ce în ce mai multe mărci europene au decis să-şi transfere producţia mai aproape de casă.

Companii ca Benetton şi Hugo Boss renunţă la fabricile din Asia în schimbul unor hub-uri în ţări mediteraneene, retailerul de fashion polonez analizează transferarea unei părţi a producţiei mai aproape de Europa, iar gigantul suedez IKEA vrea să-şi mute o mai mare parte a producţiei în Turcia, scrie Ziarul Financiar.

Mărci de fashion ca Benetton încep să renunţe la lanţurile globale de aprovizionare şi la centrele low-cost de producţie din Asia, o tendinţă ce s-ar putea dovedi a fi o moştenire de durată a pandemiei de coronavirus, scrie Reuters.

Compania italiană Benetton îşi aduce producţia mai aproape de casă, consolidându-şi operaţiunile din ţări ca Serbia şi Croaţia cu scopul de a-şi înjumătăţi producţia din Asia de la sfârşitul anului viitor, a anunţat CEO-ul companiei Massimo Renon.

„Este o decizie strategică de a avea un control sporit asupra procesului de producţie şi costurilor de transport“, a declarat Renon, adăugând că grupul a transferat deja peste 10% din producţie din ţări ca Vietnam, China şi India în 2021. „Astăzi, un container care costa 1.200-1.500 de dolari poate costa între 10.000 şi 15.000 de dolari, fără a exista siguranţa unei date a livrării“, a mai spus acesta.

Problema transportului determină şi alte companii din industria articolelor vestimentare, cum ar fi Hugo Boss, să analizeze transferul activităţilor de producţie mai aproape de pieţele de desfacere.

Firma de consultanţă AlixPartners arată că această reorientare către lanţuri mai regionale sau chiar naţionale este una de durată.

Şi retailerul polonez de modă LPP analizează transferul unei părţi din producţie mai aproape de Europa.

„Înregistrăm deja întârzieri în creştere în transportul maritim de mărfuri, întârzieri de trei săptămâni în transportul mărfurilor de la fabricile asiatice către Europa“, potrivit directorului financiar al companiei, Przemyslaw Lutkiewicz.

Costurile de producţie au crescut cu aproximativ 10-20%, a precizat acesta.

„Purtăm discuţii serioase cu fabrici din Turcia. Producţia va fi cu siguranţă mai scumpă, însă pentru a avea stocuri de vânzare, vom fi probabil nevoiţi să facem acest pas“, a declarat Lutkiewicz.

Gigantul de mobilă IKEA a plănuieşte la rândul său să transfere o parte mai mare din producţie în Turcia, a anunţat directorul financiar pentru Turcia al companiei.

„Din cauza problemelor legate de transport, încercăm să transferăm o parte mai mare din producţie în Turcia“, a declarat Kerim Nisel.

#marci europene #Benetton #Hugo Boss #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația exportatorilor de cereale „Agrocereale” solicită conducerii întreprinderii Căile Ferate ale Moldovei (CFM) un răspuns oficial la demersul expediat pe 5 septembrie 2025 privind modificarea politicii tarifare pentru transportul feroviar de mărfuri, intrată în vigoare la 1 octombrie 2025. Într-o scrisoare adresată directorului întreprinderii, Serghei Cotelinic, organizația atrage atenția că noile tarife riscă să afecteze competitivitatea sectorului agricol și să reducă volumul mărfurilor transportate pe calea ferată.

„Agrocereale” subliniază că este necesar un dialog deschis, întrucât tarifele feroviare influențează direct costurile exportatorilor și stabilitatea întregii logistici de export a Republicii Moldova. În acest context, asociația solicită CFM să ofere informații oficiale privind volumele de transport feroviar pentru perioada septembrie–noiembrie a sezonului 2025/2026, precum și date despre solicitările și volumele confirmate pentru luna decembrie. Aceste informații, deși sunt publice, ar permite pieței să evalueze corect gradul de încărcare a infrastructurii feroviare.

Scrisoarea subliniază faptul că Republica Moldova produce anual circa 4 milioane de tone de cereale și oleaginoase, dintre care aproximativ 3,2 milioane de tone sunt exportate. În prezent, doar 14% din acest volum — aproximativ 450.000 de tone — este transportat pe calea ferată, în timp ce 40% ajunge la export prin transport rutier. „Toate volumele care nu merg pe calea ferată sunt captate de transportul auto, principalul concurent al CFM. Aceste fluxuri în creștere reprezintă un potențial de piață nerealizat pentru calea ferată”, avertizează asociația.

„Agrocereale” susține că accentul strategic al CFM nu ar trebui plasat exclusiv pe acoperirea costurilor prin majorări tarifare, ci pe atragerea activă a unor volume mai mari. Asociația amintește că, deși transportul feroviar de mărfuri este realizat uneori la limita sau sub costurile reale, creșterea volumelor ar reduce costul unitar și ar îmbunătăți rezultatele financiare. În acest sens, organizația propune elaborarea unei strategii de stimulare a cererii, astfel încât fermierii și traderii să aibă predictibilitate și motive economice reale pentru a reveni la transportul pe calea ferată.

Asociația consideră necesară implicarea unor economiști și specialiști în calculul tarifelor pentru a elabora prețuri competitive, adaptate pieței. Organizația se declară gata să ofere suport consultativ și să participe la analiza economică.

Deși „Agrocereale” recunoaște că majorarea tarifelor cu 7% față de 2023 este explicată prin inflație, creșterea costurilor cu combustibilul, personalul și infrastructura, aceasta consideră că noile tarife sunt insuficient de atractive și pot provoca un efect invers: migrarea suplimentară a fluxurilor către transportul rutier.

Asociația solicită, totodată, clarificări privind includerea amortizării parcului rulant în structura actuală a tarifului, având în vedere starea critică a materialului rulant al CFM.

În final, „Agrocereale” avertizează că, de-a lungul anilor, sectorul agricol a părăsit în repetate rânduri transportul feroviar din cauza condițiilor nefavorabile, revenind abia după ajustări de tarif și politică operațională. „Nu ne dorim repetarea acestui ciclu. Doar prin dialog și decizii comune putem asigura stabilitatea și creșterea fluxurilor”, se arată în adresare.

Anterior, CFM, într-un comunicat de presă, susținea că tarifele pentru transportul cerealelor rămân printre cele mai avantajoase din sistemul feroviar, fiind semnificativ mai mici decât cele aplicate altor tipuri de mărfuri. Potrivit instituției, aceste prețuri preferențiale sunt susținute din resurse interne, printr-un regim strict de economisire a combustibilului, energiei și cheltuielilor de întreținere, precum și prin optimizarea personalului.

CFM precizează că tarifele pentru cereale au fost stabilite la 1 ianuarie 2023 și au rămas neschimbate timp de trei ani. Începând cu 1 octombrie 2025, prețul a fost majorat cu doar 7%, chiar dacă, economic, ajustarea justificată ar fi fost de până la 15%. Transportul cerealelor beneficiază în continuare de reduceri de până la 42% față de tariful de bază, iar lista rutelor eligibile a fost extinsă pentru a facilita exportul fermierilor.