Benzina rusească nu mai trece granița: Exporturile s-au prăbușit cu 63%! Asia a închis robinetul

Exporturile maritime de benzină ale Federației Ruse au înregistrat o prăbușire dramatică în luna mai 2025, ajungând la doar 133.000 de tone – o scădere de 47% față de aceeași perioadă a anului trecut și de 63% față de luna aprilie, potrivit datelor Centrului pentru Indici de Prețuri (CCI), consultate de publicația RBK.

Această contracție semnificativă este atribuită mai multor factori:

Oprirea totală a livrărilor către Asia, pe fondul unei conjuncturi nefavorabile de preț și a întăririi rublei. Doar în aprilie, Rusia exportase în Asia 156.000 de tone.
Lucrări de reparație prelungite la rafinăriile de petrol, în special la uzinele din Komsomolsk, Ufa și Volgograd, care au redus producția de benzină cu aproximativ 72.000 de tone.

Creșterea sezonieră a cererii interne, cauzată de perioada agricolă activă din Rusia.

În ciuda scăderii globale, Africa a devenit principala destinație pentru benzina rusească în mai, cu un volum de 90.000 de tone – o creștere de 90% față de anul trecut și de 17% față de aprilie. În primele cinci luni ale anului, exporturile către continentul african au totalizat 622.000 de tone (+3% anual). Pe locul doi s-a situat Brazilia, cu 41.000 de tone livrate în luna mai, în creștere cu 17% față de aceeași perioadă din 2024.

Potrivit lui Vladimir Nikitin, expert al agenției de analiză „Siala”, în prezent Rusia exportă lunar doar între două și patru nave de benzină. El subliniază că, deși în primăvară rafinăriile nu au fost afectate de atacuri masive ale dronelor ucrainene, riscurile erau anticipate, astfel că Rusia ar putea dispune de stocuri excedentare care vor permite o reluare a exporturilor.

Benzina nu reprezintă un produs strategic pentru export în comparație cu motorina, precizează Serghei Frolov de la NEFT Research. Exporturile de benzină includ doar excedentul neutilizat pe piața internă sau volume care nu respectă standardele ecologice rusești (Clasa 5).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #benzina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.