BERD oferă 30 de milioane de euro Chișinăului ca să mai arunce un cablu electric peste Prut

Comisia politică externă și integrare europeană a aprobat astăzi avizul consultativ pentru începerea negocierilor privind proiectul Acordului de Împrumut între Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza II”.

BERD va oferi un împrumut de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din costul total al proiectului, care vizează construcția, echiparea și punerea în funcțiune a liniei electrice aeriene (LEA) de 400 kV Bălți-Suceava. Finanțarea restului proiectului va proveni de la Banca Europeană de Investiții și Uniunea Europeană.

Acest sprijin financiar va acoperi mai multe componente ale proiectului, inclusiv construcția liniei electrice de transport a energiei electrice de 400 kV între Bălți și Suceava, construcția stației Bălți 400kV, reabilitarea rețelelor interne de transport a energiei electrice existente în Republica Moldova și servicii de consultanță pentru implementarea proiectelor, precum și lucrări de supraveghere și proiectare.

Proiectul face parte din Faza II a „Interconectării rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România” și vine ca o continuare a Fazei I, lansată în 2017, care a vizat construcția Liniei Electrice Aeriene (LEA) 400 kV Vulcănești-Chișinău și a unei stații Back-to-Back în raionul Vulcănești. Implementarea acestor proiecte contribuie la consolidarea securității energetice a Republicii Moldova și la integrarea sa în rețeaua europeană de energie electrică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#interconectare #Energie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.