BERD oferă 30 de milioane de euro Chișinăului ca să mai arunce un cablu electric peste Prut

Comisia politică externă și integrare europeană a aprobat astăzi avizul consultativ pentru începerea negocierilor privind proiectul Acordului de Împrumut între Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza II”.

BERD va oferi un împrumut de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din costul total al proiectului, care vizează construcția, echiparea și punerea în funcțiune a liniei electrice aeriene (LEA) de 400 kV Bălți-Suceava. Finanțarea restului proiectului va proveni de la Banca Europeană de Investiții și Uniunea Europeană.

Acest sprijin financiar va acoperi mai multe componente ale proiectului, inclusiv construcția liniei electrice de transport a energiei electrice de 400 kV între Bălți și Suceava, construcția stației Bălți 400kV, reabilitarea rețelelor interne de transport a energiei electrice existente în Republica Moldova și servicii de consultanță pentru implementarea proiectelor, precum și lucrări de supraveghere și proiectare.

Proiectul face parte din Faza II a „Interconectării rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România” și vine ca o continuare a Fazei I, lansată în 2017, care a vizat construcția Liniei Electrice Aeriene (LEA) 400 kV Vulcănești-Chișinău și a unei stații Back-to-Back în raionul Vulcănești. Implementarea acestor proiecte contribuie la consolidarea securității energetice a Republicii Moldova și la integrarea sa în rețeaua europeană de energie electrică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#interconectare #Energie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.