BERD s-a molipsit de la raiderii locali?! Folosește scheme cu offshoruri, deja vestite în Moldova

Anunțul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind achiziția grupului de companii Danube Logistics, devenind astfel unicul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a provocat unele reacții negative din partea specialiștilor și a politicienilor, care însă au fost mult mai anemice în comparație cu alte cazuri asemănătoare.

Chiar și așa, reprezentanții Danube Logistics SRL s-au arătat deranjați de astfel de comentarii negative, scrie Mold-Street, care a facut o analiză amplă a modului în care s-au desfășurat lucrurile în preluarea Portului Giurgiulești la începutul lunii mai a anului curent.

Eleonora Mihailă, ofițer de presă la Danube Logistics SRL, a ținut să precizeze că „începând cu 2011, unicul acționar al Danube Logistics SRL este compania olandeză Danube Logistics Holding BV, care și-a păstrat acest statut și după preluarea grupului de companii Danube Logistics de către BERD”.

Tranzacție înregistrată în Cipru

Totuși, această preluare este practic identică cu alte operaţiuni contestate. Cel mai relevant exemplu este cel al Aeroportului Internaţional Chişinău, care – ca şi în cazul Portului Internațional Liber Giurgiulești – se află în gestiunea/concesiunea unei companii private (care ar fi sub controlul unor afaceriști și politicieni din Moldova).

În vara anului 2019, offshorul NR Investments Ltd din insula Guernsey, controlat de un miliardar britanic, anunţa că a achiziționat firma Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru, ce deținea 95% din capitalul Avia Invest SRL, aceasta din urmă fiind concesionara aeroportului.

Evenimentul a provocat o serie de reacții negative și acuzații la adresa guvernului condus de Maia Sandu precum că ar fi vândut Aeroportul Internațional Chișinău. Fostul premier Ion Sturza chiar a cerut atunci demisia ministrului Economiei, sugerând că acesta este principalul vinovat de cele întâmplate.

„Ca cetățean a acestui stat, cer imperativ demisia ministrului Vadim Brînzan”, a scris Sturza pe Facebook.

Cu certitudine, BERD este o instituţie internaţională respectabilă şi nu ar trebui să punem la îndoială credibilitatea şi seriozitatea ei.

Totuşi analogiile nu pot fi evitate. Şi în cazul Danube, şi în cel al Avia Invest tranzacţia a fost efectuată în Cipru, o ţară cu un regim fiscal lejer, considerată chiar paradis fiscal, iar bugetul Republicii Moldova nu a avut nici-un beneficiu, adică nu a intrat nicio taxă din această tranzacţie.

Cum s-au schimbat proprietarii

La fel proprietarii/beneficiarii acestora de peste hotare s-au schimbat de câteva ori, iar statul a fost doar informat peste un anumit timp, fără a i se cere vre-un acord măcar formal.

Danube Logistics SRL a fost înregistrată pe 27 decembrie 2004 cu denumirea Azertrans SRL, având ca unic asociat pe Ghenadie Apostol, un fost angajat al grupului Azpetrol.

Pe 29 decembrie 2004, Guvernul Republicii Moldova a semnat cu grupul de companii azere Azpetrol, din care făcea parte și Azertrans, un set de acorduri privind finalizarea construcției la Giurgiulești a unui terminal petrolier, a unui port de pasageri și de mărfuri, a unei rafinării de petrol și a unei rețele de benzinării.

În plus, Azpetrol achita și datoria de circa 20 de milioane dolari a Guvernului față de BERD. În schimb Guvernul a oferit o serie avantaje fiscale, precum scutirea, timp de opt ani, de plata TVA și a taxelor vamale la importul produselor petroliere, terenuri pentru infrastructura Portului.

Peste două luni de zile, în februarie 2005, locul lui Apostol în capitalul social al Azertrans este luat de Azpetrol Oil Services Group BV din Olanda.

În 2005, Azpetrol a avut probleme cu autoritățile din Azerbaidjan și investitor a devenit compania olandeză Easeur Holding BV, iar companiile din Moldova Azpetrol, Azertrans și Azpetrol Refinery au fost redenumite în Bemol Retail, Danube Logistics și Bemol Refinary.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Banca Națională a Moldovei au constituit 5 019,69 milioane de euro la data de 27 februarie 2026, în scădere cu 61,01 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 ianuarie 2026, când acestea se ridicau la 5 080,70 milioane de euro.

Potrivit datelor publicate de banca centrală, diminuarea rezervelor valutare a fost determinată în principal de mai multe ieșiri de fonduri.

Cea mai mare contribuție a avut-o scăderea rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, care a generat ieșiri nete de 86,05 milioane de euro. De asemenea, au fost efectuate plăți pentru serviciul datoriei publice externe a Republicii Moldova, în valoare de 18,76 milioane de euro.

În același timp, au fost înregistrate plăți ale Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova de 1,59 milioane de euro, precum și un rezultat net negativ al operațiunilor de tip swap valutar pe piața valutară internă, de 0,02 milioane de euro.

Totuși, o serie de factori au contribuit la majorarea parțială a rezervelor valutare în perioada de raportare. Printre aceștia se numără aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor în raport cu euro, care a adăugat 25,42 milioane de euro.

De asemenea, veniturile din gestionarea rezervelor valutare au generat 11,52 milioane de euro, iar încasările în favoarea Ministerului Finanțelor sub formă de credite, granturi și alte intrări pentru proiecte investiționale au însumat 3,92 milioane de euro.