BERD s-a molipsit de la raiderii locali?! Folosește scheme cu offshoruri, deja vestite în Moldova

26 Mai 2021, 09:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
26 Mai 2021, 09:58 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Anunțul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind achiziția grupului de companii Danube Logistics, devenind astfel unicul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a provocat unele reacții negative din partea specialiștilor și a politicienilor, care însă au fost mult mai anemice în comparație cu alte cazuri asemănătoare.

Chiar și așa, reprezentanții Danube Logistics SRL s-au arătat deranjați de astfel de comentarii negative, scrie Mold-Street, care a facut o analiză amplă a modului în care s-au desfășurat lucrurile în preluarea Portului Giurgiulești la începutul lunii mai a anului curent.

Eleonora Mihailă, ofițer de presă la Danube Logistics SRL, a ținut să precizeze că „începând cu 2011, unicul acționar al Danube Logistics SRL este compania olandeză Danube Logistics Holding BV, care și-a păstrat acest statut și după preluarea grupului de companii Danube Logistics de către BERD”.

Tranzacție înregistrată în Cipru

Totuși, această preluare este practic identică cu alte operaţiuni contestate. Cel mai relevant exemplu este cel al Aeroportului Internaţional Chişinău, care – ca şi în cazul Portului Internațional Liber Giurgiulești – se află în gestiunea/concesiunea unei companii private (care ar fi sub controlul unor afaceriști și politicieni din Moldova).

În vara anului 2019, offshorul NR Investments Ltd din insula Guernsey, controlat de un miliardar britanic, anunţa că a achiziționat firma Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru, ce deținea 95% din capitalul Avia Invest SRL, aceasta din urmă fiind concesionara aeroportului.

Evenimentul a provocat o serie de reacții negative și acuzații la adresa guvernului condus de Maia Sandu precum că ar fi vândut Aeroportul Internațional Chișinău. Fostul premier Ion Sturza chiar a cerut atunci demisia ministrului Economiei, sugerând că acesta este principalul vinovat de cele întâmplate.

„Ca cetățean a acestui stat, cer imperativ demisia ministrului Vadim Brînzan”, a scris Sturza pe Facebook.

Cu certitudine, BERD este o instituţie internaţională respectabilă şi nu ar trebui să punem la îndoială credibilitatea şi seriozitatea ei.

Totuşi analogiile nu pot fi evitate. Şi în cazul Danube, şi în cel al Avia Invest tranzacţia a fost efectuată în Cipru, o ţară cu un regim fiscal lejer, considerată chiar paradis fiscal, iar bugetul Republicii Moldova nu a avut nici-un beneficiu, adică nu a intrat nicio taxă din această tranzacţie.

Cum s-au schimbat proprietarii

La fel proprietarii/beneficiarii acestora de peste hotare s-au schimbat de câteva ori, iar statul a fost doar informat peste un anumit timp, fără a i se cere vre-un acord măcar formal.

Danube Logistics SRL a fost înregistrată pe 27 decembrie 2004 cu denumirea Azertrans SRL, având ca unic asociat pe Ghenadie Apostol, un fost angajat al grupului Azpetrol.

Pe 29 decembrie 2004, Guvernul Republicii Moldova a semnat cu grupul de companii azere Azpetrol, din care făcea parte și Azertrans, un set de acorduri privind finalizarea construcției la Giurgiulești a unui terminal petrolier, a unui port de pasageri și de mărfuri, a unei rafinării de petrol și a unei rețele de benzinării.

În plus, Azpetrol achita și datoria de circa 20 de milioane dolari a Guvernului față de BERD. În schimb Guvernul a oferit o serie avantaje fiscale, precum scutirea, timp de opt ani, de plata TVA și a taxelor vamale la importul produselor petroliere, terenuri pentru infrastructura Portului.

Peste două luni de zile, în februarie 2005, locul lui Apostol în capitalul social al Azertrans este luat de Azpetrol Oil Services Group BV din Olanda.

În 2005, Azpetrol a avut probleme cu autoritățile din Azerbaidjan și investitor a devenit compania olandeză Easeur Holding BV, iar companiile din Moldova Azpetrol, Azertrans și Azpetrol Refinery au fost redenumite în Bemol Retail, Danube Logistics și Bemol Refinary.

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
13 Ian. 2026, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!