Blocul lui Usatîi a depus dosarul. Primii 10 candidați de pe listă

Blocul electoral „Renato Usatîi” a depus astăzi la Comisia Electorală Centrală (CEC) documente pentru a înregistra lista candidaților de deputați la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Lista electorală a blocului include 24 de avocați, 16 economiști, 12 ingineri, peste 10 finanțiști precum și profesori, scrie Realitatea.md.

Renato Usatîi le-a dat citirii numele primilor 10 candidați din listă. Este vorba de: Renato Usatîi, Elena Grițco, Ilian Cașu, Nina Cereteu, Dmitri Ciubașenco, Stela Onuțu, Victor Petrioglu, Ion Osoianu, Natalia Băleanu, Alexander Severin.

„Mergem la aceste alegeri sub motto-ul „Blocul Renato Usatîi – bunătate cu pumnii ”, pentru a obține lustrație, pentru a pune toți ticăloșii în închisoare, pentru a curăța sistemul, pentru a reporni țara. Moldova are nevoie astăzi de bunătate cu pumni. Astăzi este nevoie de un pumn puternic, iar Blocul electoral Renato Usatîi va fi pumnul poporului, care va distruge pur și simplu întregul sistem al hoților, criminalilor, mafiei. Țara va fi complet diferită ”, a spus Usatîi, la CEC.

Amintim că, astăzi a început înregistrarea candidaților la CEC, care doresc să participe la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, Printre cei care au depus listele la CEC este Partidul PACE, Congresul Civic și urmează tot astăzi PAS să depună actele.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.