BNM a decis din nou menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 3,60% pe an: Inflația va fi de 4,7% în 2024

Banca Națională a Moldovei menține rata de bază la nivelul de 3,60% anual și păstrează ratele de dobândă la creditele – 5,60% și depozitele overnight – 1,60%, operațiunile repo – 3,85%, precum și normele rezervelor obligatorii în lei – 29% și în valută la 39%

BNM a luat în considerare decalajele în procesul de transmisie a efectelor deciziilor de politică monetară anterioare, precum și informațiile macroeconomice recente, care confirmă în mare parte principalele ipoteze și concluzii din Raportul asupra inflației din luna mai.

Evaluarea actuală a condițiilor monetare reale pe piața depozitelor, creditelor și cea valutară indică o situație favorabilă pentru menținerea inflației în limitele intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale față de ținta de 5,0%.

BNM consideră eficiente măsurile de politică monetară implementate, cum ar fi diminuarea consecutivă a ratei de bază și reducerea normei rezervelor obligatorii. În acest sens, volumul actual și cel prognozat al lichidităților va permite băncilor să crediteze agenții economici și gospodăriile, precum și investirea în Valori Mobiliare de Stat.

Deși există riscuri la adresa evoluției ratei anuale a inflației, aceasta se va menține în limitele intervalului de variație pe perioada intervalului de prognoză. Astfel, inflația medie anuală pentru anii 2024 și 2025 va fi de 4,7 și 5,3 la sută respectiv, fiind revăzută cu -0,3 și 0,7 puncte procentuale respectiv

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #rata #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.