BNM a înregistrat pierderi de miliarde! Tranzacțiile de schimb valutar au avut ponderea cea mai mare

Banca Națională a Moldovei a contabilizat o pierdere 2,8 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2023, comparativ cu un câștig de 1,3 miliarde de lei față în perioada similară a anului precedent, arată raportul instituției centrale.

Dacă în primul trimestru din anul 2022 profitul net BNM a fost de 1,3 miliarde de lei, în 2023 pierderea netă a constituit 2,8 miliarde de lei. Acest lucru s-a datorat înregistrării a 2,3 miliarde de lei din pierderile de schimb valutar din reevaluarea rezervelor valutare, dar și a veniturilor nerealizate din diferențe de la reevaluarea metalelor prețioase – 3,9 milioane de lei.

Pierderile din tranzacții, diferențe de curs valutar și din reevaluarea metalelor prețioase au fost de 2,3 miliarde de lei, pierderile din tranzacții cu active financiare evaluate la valoarea justă au constituit 10,4 milioane de lei, iar pierderile din tranzacții cu active financiare evaluate la valoarea justă 124,3 milioane de lei.

În același timp, veniturile din dobânzi din valori mobiliare au crescut de 1,2 ori – de la 195,2 mil. lei la 137,9 mil. lei, iar veniturile din dobânzi din credite și REPO s-au redus cu 40%, la 2,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierdere #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.