BNM a înregistrat pierderi de miliarde! Tranzacțiile de schimb valutar au avut ponderea cea mai mare

Banca Națională a Moldovei a contabilizat o pierdere 2,8 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2023, comparativ cu un câștig de 1,3 miliarde de lei față în perioada similară a anului precedent, arată raportul instituției centrale.

Dacă în primul trimestru din anul 2022 profitul net BNM a fost de 1,3 miliarde de lei, în 2023 pierderea netă a constituit 2,8 miliarde de lei. Acest lucru s-a datorat înregistrării a 2,3 miliarde de lei din pierderile de schimb valutar din reevaluarea rezervelor valutare, dar și a veniturilor nerealizate din diferențe de la reevaluarea metalelor prețioase – 3,9 milioane de lei.

Pierderile din tranzacții, diferențe de curs valutar și din reevaluarea metalelor prețioase au fost de 2,3 miliarde de lei, pierderile din tranzacții cu active financiare evaluate la valoarea justă au constituit 10,4 milioane de lei, iar pierderile din tranzacții cu active financiare evaluate la valoarea justă 124,3 milioane de lei.

În același timp, veniturile din dobânzi din valori mobiliare au crescut de 1,2 ori – de la 195,2 mil. lei la 137,9 mil. lei, iar veniturile din dobânzi din credite și REPO s-au redus cu 40%, la 2,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierdere #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.