BNM anunță economie „pe plus”, Ioniță vorbește despre colaps: prăpastia dintre statistici și realitate

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, afirmă că Republica Moldova nu se află în stagflație, subliniind că datele economice arată un proces clar de dezinflație și o creștere economică peste media regională. Declarațiile au fost făcute în cadrul prezentării raportului asupra inflației.

Dragu a precizat că inflația se află într-o continuă descreștere încă de la începutul anului, după perioadele de presiuni generate de scumpirile la energie. Totodată, guvernatoarea estimează pentru 2025 o creștere economică de aproximativ 3%, menționând că în trimestrul II economia a avansat cu 1,1%, iar primele două luni din trimestrul III indică evoluții pozitive în mai multe sectoare.

Ea a recunoscut că balanța comercială rămâne una deficitară, însă a subliniat că exporturile sunt în creștere, în special datorită unui an agricol foarte bun. În același timp, importurile s-au majorat, inclusiv din cauza includerii în statistici a energiei electrice importate din România. „Perspectiva competitivității economiei Republicii Moldova este una favorabilă”, a conchis Dragu.

În contrapunct, economistul Veaceslav Ioniță prezintă o imagine mult mai sumbră. Într-un interviu acordat portalului ziua.md, acesta afirmă că Republica Moldova a intrat oficial în recesiune în 2024, având două trimestre consecutive de scădere a PIB, ceea ce reprezintă definiția tehnică a fenomenului. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a spus Ioniță.

Economistul susține că dincolo de recesiunea tehnică, economia Moldovei se confruntă cu un declin sistemic acumulat în ultimii ani. Producția agricolă ar fi pe minus de cinci ani consecutiv, industria scade constant, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. Exporturile sunt în declin din 2022, iar economia nu și-ar fi revenit la nivelurile anterioare.

„Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a comentat Ioniță, care avertizează că Moldova traversează un fenomen rar și periculos: stagflația, combinația dintre inflație ridicată și lipsa creșterii economice. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți.”

Ioniță subliniază și o situație fără precedent în comerțul alimentar: Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, devenind pentru prima dată în istorie importator net de produse agroalimentare. „Aici e drama cea mare”, avertizează economistul.

Acesta critică modul în care autoritățile prezintă evoluțiile economice, menționând că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, afirmă Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #economie #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.