BNM ia măsuri împotriva creșterii prețurilor! Ce măsuri a luat pentru atenuarea presiunilor inflaționiste

În scopul încetinirii ritmului de creștere a prețurilor, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a votat în ședința extraordinară din 5 octombrie 2021 majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la 5.5 puncte procentuale. De asemenea, a fost diminuat coridorul ratelor cu 0.5 p.p.- de la 2,5% la 2.0 la sută. Astfel, rata la depozitele overnight va constitui 3.5 la sută, iar creditele overnight 7.5 procente.

Întrucât, la nivel mondial, prețurile la produsele alimentare și la resursele energetice, precum și costurile de producție și distribuție sunt în continuă creștere, BNM continuă măsurile de înăsprire graduală a politicii monetare cu scopul de a atenua presiunile inflaționiste.

Totodată, BNM a luat în considerare presiunile din partea cererii agregate interne susținute de majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc) și mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare.

Potrivit informațiilor oferite de BNM, diminuarea simultană a coridorului ratelor cu majorarea ratei de bază este calibrată pentru a motiva preferințele consumatorilor spre economisire de la consumul imediat, în contextul revigorării pronunțate a activității economice în primele 9 luni ale anului curent.

Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să vină cu măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare a stabilității prețurilor.

#cresterea preturilor #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.