BNM se salvează singură! Profitul colosal înlătură dependența de stat

Banca Națională a Moldovei (BNM) a înregistrat în 2024 un profit net de 6,005 miliarde de lei, după pierderi de peste 5,2 miliarde în anul precedent. Datele apar în raportul financiar oficial al instituției, care indică o redresare a poziției financiare a Băncii.

O parte semnificativă a câștigului, în valoare de 2,75 miliarde de lei, provine din venituri nerealizate din diferențe de curs valutar, iar alte 30 milioane de lei — din reevaluarea metalelor prețioase. Aceste venituri au fost redirecționate în rezerve, conform legislației, iar profitul disponibil pentru distribuire a fost de 3,22 miliarde de lei, în creștere spectaculoasă față de doar 274 milioane în 2023.

Totuși, pentru că nivelul capitalului statutar era, la final de an, sub pragul minim legal de 4% din totalul datoriilor monetare (mai exact 3,39%), întregul profit disponibil a fost alocat pentru recapitalizare. Capitalul a fost astfel adus la 6,85% din totalul datoriilor monetare, depășind nivelul minim impus de lege.

Această consolidare financiară permite BNM să anunțe că nu va solicita în 2025 niciun sprijin din partea Guvernului, spre deosebire de anul precedent, când era planificată o contribuție de 620 milioane lei sub formă de valori mobiliare, care nu a mai fost efectuată.

În ceea ce privește filiala „Depozitarul central unic al valorilor mobiliare” (DCU), aceasta își va putea utiliza profitul doar pentru acoperirea pierderilor anterioare și pentru dezvoltare, în conformitate cu statutul său, în primii zece ani de funcționare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BNM #profit #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.