Bogătașii din Singapore sunt cel mai puțin mulțumiți de viața lor

Bogătașii din Singapore sunt cel mai puțin mulțumiți de echilibrul dintre viața profesională și cea personală în comparație cu semenii lor din alte părți ale regiunii Asia-Pacific, conform unui sondaj analizat de Bloomberg.

Doar 30% dintre persoanele cu o avere de peste 1 milion de dolari din Singapore se simt fericiți cu echilibrul dintre muncă și viața personală, iar acesta este cel mai scăzut procent din rândul indivizilor cu avere mare din regiunea analizată de Banque Lombard Odier & Cie SA din Elveția.

Thailanda ocupă primul loc în clasament, cu 72,7% dintre milionari mulțumiți de felul în care reușesc să împace viața profesională cu cea privată, urmată de Australia, conform studiului publicat joi.

Grupul de milionari nemulțumiți din Singapore poate fi parțial explicat prin timpul petrecut la muncă, deoarece 26% dintre singaporezi au răspuns că lucrează deseori peste program, conform raportului. Singapore are în medie cel mai lungprogram de lucru pe săptămână – 45 de ore, conform cercetării realizate de compania londoneză de spații de lucru flexibile The Instant Group.

Cu toate acestea, există percepția că generația mai tânără va renunța la mentalitatea “munca este viață / viața este muncă” în contextul transferului masiv de avere care se anunță în Asia, conform raportului Lombard Odier.

Banca a chestionat mai mult de 460 de persoane cu avere mare din Singapore, Hong Kong, Japonia, Thailanda, Filipine, Taiwan și Australia, iar studiul a avut loc în intervalul mai – iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #singapore #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.