Bogătașii din Singapore sunt cel mai puțin mulțumiți de viața lor

Bogătașii din Singapore sunt cel mai puțin mulțumiți de echilibrul dintre viața profesională și cea personală în comparație cu semenii lor din alte părți ale regiunii Asia-Pacific, conform unui sondaj analizat de Bloomberg.

Doar 30% dintre persoanele cu o avere de peste 1 milion de dolari din Singapore se simt fericiți cu echilibrul dintre muncă și viața personală, iar acesta este cel mai scăzut procent din rândul indivizilor cu avere mare din regiunea analizată de Banque Lombard Odier & Cie SA din Elveția.

Thailanda ocupă primul loc în clasament, cu 72,7% dintre milionari mulțumiți de felul în care reușesc să împace viața profesională cu cea privată, urmată de Australia, conform studiului publicat joi.

Grupul de milionari nemulțumiți din Singapore poate fi parțial explicat prin timpul petrecut la muncă, deoarece 26% dintre singaporezi au răspuns că lucrează deseori peste program, conform raportului. Singapore are în medie cel mai lungprogram de lucru pe săptămână – 45 de ore, conform cercetării realizate de compania londoneză de spații de lucru flexibile The Instant Group.

Cu toate acestea, există percepția că generația mai tânără va renunța la mentalitatea “munca este viață / viața este muncă” în contextul transferului masiv de avere care se anunță în Asia, conform raportului Lombard Odier.

Banca a chestionat mai mult de 460 de persoane cu avere mare din Singapore, Hong Kong, Japonia, Thailanda, Filipine, Taiwan și Australia, iar studiul a avut loc în intervalul mai – iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #singapore #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.