Bogații de la Davos consideră că economia globală se îndreaptă spre o nouă normalitate

20 Ian. 2024, 10:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2024, 10:57 // Actual //  bani.md

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că nu se aşteaptă la o revenire la ”normalitatea” economică în 2024, în ciuda faptului că a constatat o echilibrare a anumitor date în ultimele 12 luni, transmite CNBC.

Vorbind într-un panel al Bloomberg la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, Lagarde a descris perioada post-pandemie drept ”ciudată, extraordinară şi greu de analizat” şi a identificat trei tendinţe care au început să se normalizeze anul trecut: consumul, comerţul şi inflaţia.

Pandemia a dus la scăderea cheltuielilor şi la creşterea economiilor oamenilor, în timp ce comerţul global a fost, de asemenea, perturbat.

În octombrie 2022, inflaţia din zona euro a atins 10,6%, dar a încetinit în 2023, ajungând la 2,9% în decembrie.

”În 2023 am văzut începutul normalizării. Când te uiţi la consum, de exemplu, în întreaga lume… consumul este încă o forţă motrice pentru creştere, dar vântul din spate de care am beneficiat, se estompează treptat”, a spus Lagarde vineri.

Consumul s-a diminuat, a spus ea, pe măsură ce piaţa muncii a devenit ceva mai puţin strânsă, iar economiile consumatorilor s-au redus.

Comerţul, între timp, a fost perturbat de preferinţa consumatorilor de a cumpăra servicii faţă de bunuri în 2021 şi 2022, a spus Lagarde.

”Dar acum începe să crească cu adevărat şi, în octombrie, am avut cifre comerciale globale care pentru prima dată în multe luni au crescut.”

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) se aşteaptă ca tranzacţiile comerciale să crească cu 3,3% în 2024, conform unei prognoze publicate în octombrie.

Lagarde a remarcat, de asemenea, încetinirea generală a inflaţiei în 2023.

”În întreaga lume, inflaţia este în scădere şi am văzut-o în noiembrie, atât în inflaţia generală, cât şi în inflaţia de bază. Deci, asta este ceea ce eu numesc normalizarea pe care am observat-o în 2023”, a spus ea, a spus Lagarde, adăugând oarecum criptic: ”Şi poate îmi veţi da cuvântul altă dată, să vorbesc despre asta că nu ne îndreptăm spre o normalitate.”

În decembrie, BCE a optat să menţină dobânzile neschimbate pentru a doua oară consecutiv, schimbându-şi perspectiva faţă de inflaţie de la ”menţinerea la un nivel prea ridicat pentru prea mult timp” la aşteptările că ”va încetini treptat în cursul anului viitor”.

Vorbind la acelaşi panel, directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, a fost de acord că economia ”poate se îndreaptă spre normalizare”, dar ea a descris-o ca ”nu este normală, deoarece creşterea comerţului este încă sub creşterea PIB-ului”.

Okonjo-Iweala a remarcat incertitudinile care fac ca prognoza să fie ”dificilă”, inclusiv conflicte geopolitice, perturbări în Marea Roşie şi alegeri din întreaga lume.

”O nouă normalitate”

Ministrul de Finanţe al Germaniei, Christian Lindner, a caracterizat situaţia economică actuală drept ”o nouă normalitate”.

Vorbind în cadrul aceluiaşi panel al World Economic Forum, el a spus: ”Privind ce va urma în următorii ani, Christine Lagarde a spus OK, suntem în proces de normalizare. Aş spune că asistăm la o nouă normalitate şi 2023 marchează această nouă normalitate.”

”Gândiţi-vă la cursa inteligenţei artificiale… gândiţi-vă la tensiunea geopolitică şi la ameninţarea fragmentării cu care va trebui să ne confruntăm în următorii ani. Nivelurile mai ridicate ale datoriilor după pandemie şi creşterea preţurilor la energie, care ne-au micşorat spaţiul fiscal pentru finanţarea transformării şi au dat… perspectiva de creştere foarte mică a economiei globale”, a adăugat Lindner.

El a continuat: ”Mi-a dat 2023 speranţă? … Aş spune astfel: A fost un apel la acţiune pentru că trebuie să rearanjam unele politici şi … probabil că suntem la începutul unei ere, a unor noi reforme structurale”.

Economia Germaniei – cea mai mare din Europa – s-a contractat cu 0,3% de la an la an în 2023, a anunţat luni Biroul Federal de Statistică.

Biroul a spus că economia germană a stagnat în trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă că ţara a evitat cu puţin o recesiune tehnică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Iul. 2025, 16:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2025, 16:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia  domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO