Bogații de la Davos consideră că economia globală se îndreaptă spre o nouă normalitate

20 Ian. 2024, 10:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2024, 10:57 // Actual //  bani.md

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că nu se aşteaptă la o revenire la ”normalitatea” economică în 2024, în ciuda faptului că a constatat o echilibrare a anumitor date în ultimele 12 luni, transmite CNBC.

Vorbind într-un panel al Bloomberg la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, Lagarde a descris perioada post-pandemie drept ”ciudată, extraordinară şi greu de analizat” şi a identificat trei tendinţe care au început să se normalizeze anul trecut: consumul, comerţul şi inflaţia.

Pandemia a dus la scăderea cheltuielilor şi la creşterea economiilor oamenilor, în timp ce comerţul global a fost, de asemenea, perturbat.

În octombrie 2022, inflaţia din zona euro a atins 10,6%, dar a încetinit în 2023, ajungând la 2,9% în decembrie.

”În 2023 am văzut începutul normalizării. Când te uiţi la consum, de exemplu, în întreaga lume… consumul este încă o forţă motrice pentru creştere, dar vântul din spate de care am beneficiat, se estompează treptat”, a spus Lagarde vineri.

Consumul s-a diminuat, a spus ea, pe măsură ce piaţa muncii a devenit ceva mai puţin strânsă, iar economiile consumatorilor s-au redus.

Comerţul, între timp, a fost perturbat de preferinţa consumatorilor de a cumpăra servicii faţă de bunuri în 2021 şi 2022, a spus Lagarde.

”Dar acum începe să crească cu adevărat şi, în octombrie, am avut cifre comerciale globale care pentru prima dată în multe luni au crescut.”

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) se aşteaptă ca tranzacţiile comerciale să crească cu 3,3% în 2024, conform unei prognoze publicate în octombrie.

Lagarde a remarcat, de asemenea, încetinirea generală a inflaţiei în 2023.

”În întreaga lume, inflaţia este în scădere şi am văzut-o în noiembrie, atât în inflaţia generală, cât şi în inflaţia de bază. Deci, asta este ceea ce eu numesc normalizarea pe care am observat-o în 2023”, a spus ea, a spus Lagarde, adăugând oarecum criptic: ”Şi poate îmi veţi da cuvântul altă dată, să vorbesc despre asta că nu ne îndreptăm spre o normalitate.”

În decembrie, BCE a optat să menţină dobânzile neschimbate pentru a doua oară consecutiv, schimbându-şi perspectiva faţă de inflaţie de la ”menţinerea la un nivel prea ridicat pentru prea mult timp” la aşteptările că ”va încetini treptat în cursul anului viitor”.

Vorbind la acelaşi panel, directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, a fost de acord că economia ”poate se îndreaptă spre normalizare”, dar ea a descris-o ca ”nu este normală, deoarece creşterea comerţului este încă sub creşterea PIB-ului”.

Okonjo-Iweala a remarcat incertitudinile care fac ca prognoza să fie ”dificilă”, inclusiv conflicte geopolitice, perturbări în Marea Roşie şi alegeri din întreaga lume.

”O nouă normalitate”

Ministrul de Finanţe al Germaniei, Christian Lindner, a caracterizat situaţia economică actuală drept ”o nouă normalitate”.

Vorbind în cadrul aceluiaşi panel al World Economic Forum, el a spus: ”Privind ce va urma în următorii ani, Christine Lagarde a spus OK, suntem în proces de normalizare. Aş spune că asistăm la o nouă normalitate şi 2023 marchează această nouă normalitate.”

”Gândiţi-vă la cursa inteligenţei artificiale… gândiţi-vă la tensiunea geopolitică şi la ameninţarea fragmentării cu care va trebui să ne confruntăm în următorii ani. Nivelurile mai ridicate ale datoriilor după pandemie şi creşterea preţurilor la energie, care ne-au micşorat spaţiul fiscal pentru finanţarea transformării şi au dat… perspectiva de creştere foarte mică a economiei globale”, a adăugat Lindner.

El a continuat: ”Mi-a dat 2023 speranţă? … Aş spune astfel: A fost un apel la acţiune pentru că trebuie să rearanjam unele politici şi … probabil că suntem la începutul unei ere, a unor noi reforme structurale”.

Economia Germaniei – cea mai mare din Europa – s-a contractat cu 0,3% de la an la an în 2023, a anunţat luni Biroul Federal de Statistică.

Biroul a spus că economia germană a stagnat în trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă că ţara a evitat cu puţin o recesiune tehnică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Feb. 2026, 13:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2026, 13:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.