Bomba cu ceas lăsată de Guvernul Gavrilița! Devieri financiare de milioane în facturile la gaz

Eu nu vreau ca micșorarea tarifului, dacă se va produce în noiembrie-decembrie a anului curent, să fie iarăși populism și o amânare a problemei. Eu totuși cred și sper și noi vom discuta chiar săptămâna aceasta la Consiliul Energocom acest subiect, noi trebuie să căutăm și să găsim modalități economice ca să fie justificată economic micșorarea acestui tarif. Lasă să fie cu 1-2 lei, dar să fie justificat și să fie făcut cât mai repede, a explicat membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari în emisiunea „Puncte de reflecție de” de la Vocea Basarabiei.

„Nu, nu, nu, micșorarea trebuie să fie justificată. Eu nu vreau ca noi să ne jucăm cu devierile financiare. Apropo, noi nu trebuie să uităm că nu doar problema gazului scump din iarna anului 2023 a influențat, din cei 18 lei ponderea devierilor financiare e aproape 7 lei. Aceste devieri financiare au fost acumulate în vara lui 2022, nu au fost ajustate tarifele și manual guvernul Gavrilița de atunci nu i-a permis ANRE-ului să facă majorarea tarifelor în vara 2022, deși consumul nu era așa de mare”, a punctat membrul Consiliului Energocom.

Slusari spune că Energocom, pe de o parte caută posibilități să procure aceste 100 de milioane, măcar 100 de milioane, Ministerul Energiei a făcut tot posibilul să vină acest grant norvegian și banii foarte degrabă vor ajunge la Energocom pentru a procura gaze, s-a făcut acea reducere de tarif pentru transportare de 100%, conform deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale, se lucrează foarte intens și se face tot posibilul ca totuși tariful la gaz să fie micșorat până la Anul Nou

În prezent tariful la gaz pentru populație este de 18,05 lei pentru metrul cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rediucere #tarif #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.