Boom de rapiță, economie pe avarie! Moldova exportă miliarde, dar rămâne furnizor de materie primă

Republica Moldova traversează cel mai bun sezon din istorie la exportul de rapiță, devenind în sezonul 2025–2026 al doilea cel mai mare exportator către Uniunea Europeană, după Ucraina. Concluzia reiese din analiza economistului Iurie Rija, care constată o creștere fără precedent atât a volumelor exportate, cât și a veniturilor generate de această cultură strategică.

În perioada iulie–noiembrie 2025, Moldova a exportat 286.623 de tone de rapiță, un volum de 3,25 ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2024 și cu 11,7% peste recordul anterior din 2023. Evoluția confirmă că lanțul de producție și export al rapiței a ajuns la un nivel de maturitate, cultura devenind una dintre cele mai importante pentru balanța comercială a țării.

Creșterea volumelor s-a reflectat direct în încasări. Exporturile de rapiță au adus 2,589 miliarde de lei, de 3,29 ori mai mult decât în 2024. Prețul mediu de export a fost de 9,03 lei/kg, aproape identic cu cel de anul trecut, dar cu peste 20% mai mare față de sezonul record din 2023, ceea ce a permis menținerea unor venituri ridicate chiar și în contextul unei temperări a cererii spre final de sezon.

Impactul pe piața europeană este semnificativ. Moldova a ajuns să asigure 15% din importurile totale de rapiță ale Uniunii Europene, față de doar 3,2% în sezonul precedent. România și Bulgaria au absorbit împreună 93% din exporturi, România rămânând principalul partener comercial, cu aproape 182.000 de tone importate.

Analiza relevă și o concentrare accentuată a pieței. Aproape jumătate din rapița exportată a fost livrată de trei traderi, lider fiind RUSAGRO-PRIM SRL, cu peste 80.500 de tone, urmat de VADALEX GRAINS și OROM-IMEXPO.

În pofida volumelor record, structura exporturilor rămâne o vulnerabilitate. Dintr-un total de peste 325.000 de tone livrate în sezon, 88% a fost rapiță brută, iar doar 12% produse procesate, sub formă de ulei, ceea ce indică o dependență persistentă de exportul de materie primă, cu valoare adăugată redusă pentru economie.

Din punct de vedere logistic, exporturile s-au realizat preponderent rutier, care a reprezentat 53% din total, urmat de transportul maritim, cu 38%, în timp ce transportul feroviar a coborât la doar 9% și s-a oprit complet din octombrie. Concluzia economistului este că rapița a devenit un pilon al exporturilor agricole, însă fără investiții accelerate în procesare și infrastructură, Republica Moldova riscă să rămână un mare furnizor de materie primă chiar și într-un sezon istoric.

#rapita #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.