Boom de rapiță, economie pe avarie! Moldova exportă miliarde, dar rămâne furnizor de materie primă

Republica Moldova traversează cel mai bun sezon din istorie la exportul de rapiță, devenind în sezonul 2025–2026 al doilea cel mai mare exportator către Uniunea Europeană, după Ucraina. Concluzia reiese din analiza economistului Iurie Rija, care constată o creștere fără precedent atât a volumelor exportate, cât și a veniturilor generate de această cultură strategică.

În perioada iulie–noiembrie 2025, Moldova a exportat 286.623 de tone de rapiță, un volum de 3,25 ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2024 și cu 11,7% peste recordul anterior din 2023. Evoluția confirmă că lanțul de producție și export al rapiței a ajuns la un nivel de maturitate, cultura devenind una dintre cele mai importante pentru balanța comercială a țării.

Creșterea volumelor s-a reflectat direct în încasări. Exporturile de rapiță au adus 2,589 miliarde de lei, de 3,29 ori mai mult decât în 2024. Prețul mediu de export a fost de 9,03 lei/kg, aproape identic cu cel de anul trecut, dar cu peste 20% mai mare față de sezonul record din 2023, ceea ce a permis menținerea unor venituri ridicate chiar și în contextul unei temperări a cererii spre final de sezon.

Impactul pe piața europeană este semnificativ. Moldova a ajuns să asigure 15% din importurile totale de rapiță ale Uniunii Europene, față de doar 3,2% în sezonul precedent. România și Bulgaria au absorbit împreună 93% din exporturi, România rămânând principalul partener comercial, cu aproape 182.000 de tone importate.

Analiza relevă și o concentrare accentuată a pieței. Aproape jumătate din rapița exportată a fost livrată de trei traderi, lider fiind RUSAGRO-PRIM SRL, cu peste 80.500 de tone, urmat de VADALEX GRAINS și OROM-IMEXPO.

În pofida volumelor record, structura exporturilor rămâne o vulnerabilitate. Dintr-un total de peste 325.000 de tone livrate în sezon, 88% a fost rapiță brută, iar doar 12% produse procesate, sub formă de ulei, ceea ce indică o dependență persistentă de exportul de materie primă, cu valoare adăugată redusă pentru economie.

Din punct de vedere logistic, exporturile s-au realizat preponderent rutier, care a reprezentat 53% din total, urmat de transportul maritim, cu 38%, în timp ce transportul feroviar a coborât la doar 9% și s-a oprit complet din octombrie. Concluzia economistului este că rapița a devenit un pilon al exporturilor agricole, însă fără investiții accelerate în procesare și infrastructură, Republica Moldova riscă să rămână un mare furnizor de materie primă chiar și într-un sezon istoric.

#rapita #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care prevede acordarea unui spor salarial de până la 40% pentru angajații instituțiilor statului implicați în monitorizarea informațională, comunicarea strategică, contracararea dezinformării și managementul crizelor.

Inițiativa, elaborată de Ministerul Finanțelor, vizează personalul cu atribuții directe din cadrul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC). Potrivit autorilor, sporul ar urma să fie calculat din suma anuală a salariilor de bază.

Proiectul mai prevede majorarea cu 10 clase succesive a grilelor de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și execuție din aceste domenii. De asemenea, sunt incluse modificări ce vizează administrația publică locală, precum acordarea unor sporuri de până la 50% din salariul de bază pentru primari și alți funcționari locali, în anumite condiții.

Un alt element îl constituie majorarea plății compensatorii pentru angajații bugetari de la 5 500 la 6 300 de lei, în contextul creșterii salariului minim pe țară, propus pentru anul 2026. Astfel, salariații din unitățile bugetare al căror salariu lunar, calculat pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă, este mai mic decât 6 300 de lei, vor beneficia de plăți compensatorii. Plata compensatorie se va calcula ca diferență dintre suma de 6 300 de lei și salariul lunar determinat conform legii, fiind recalculată proporțional cu timpul efectiv lucrat.

Noile prevederi urmează să fie aplicate începând cu 1 ianuarie 2026, după adoptarea proiectului în lectura a doua.