Boris Lupașcu renunță la „mandatul care i-a fost încredințat”

Boris Lupașcu, numit cu votul deputaților PSRM și Pentru Moldova în funcția de judecător la Curtea Constituțională, renunță la „mandatul care i-a fost încredințat”. Într-un demers adresat Parlamentului, Lupașcu solicită anularea actelor care au stat la baza desemnării în funcția de judecător constituțional.

Contactat de IPN, secretarul general al Parlamentului, Adrian Albu, a declarat că cerea din partea lui Boris Lupașcu a parvenit în această dimineață, 27 aprilie. Ea urmează să fie înregistrată. Ulterior, va fi informată conducerea legislativului, care la rândul său va informa plenul Parlamentului.

Contactat de IPN, Boris Lupașcu nu a răspuns la telefon.

La sfârșitul săptămânii trecute, cu voturile deputaților PSRM și Platformei Pentru Moldova, a fost anulat decretul de numire a Domnicăi Manole în calitate de judecător la Curtea Constituțională, fiind numit în funcția de judecător constituțional Boris Lupașcu.

Ca urmare a sesizării depuse de către deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, vineri seara Curtea a suspendat hotărârea Parlamentului privind revocarea Domnicăi Manole din funcția de judecător CC și cea privind numirea lui Boris Lupașcu. Pentru astăzi, 27 aprilie, Curtea are fixată o ședință la care urma să examineze sesizările depuse de Litvinenco, inclusiv numirea lui Lupașcu.

#Boris Lupașcu #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.