Boris Lupașcu renunță la „mandatul care i-a fost încredințat”

Boris Lupașcu, numit cu votul deputaților PSRM și Pentru Moldova în funcția de judecător la Curtea Constituțională, renunță la „mandatul care i-a fost încredințat”. Într-un demers adresat Parlamentului, Lupașcu solicită anularea actelor care au stat la baza desemnării în funcția de judecător constituțional.

Contactat de IPN, secretarul general al Parlamentului, Adrian Albu, a declarat că cerea din partea lui Boris Lupașcu a parvenit în această dimineață, 27 aprilie. Ea urmează să fie înregistrată. Ulterior, va fi informată conducerea legislativului, care la rândul său va informa plenul Parlamentului.

Contactat de IPN, Boris Lupașcu nu a răspuns la telefon.

La sfârșitul săptămânii trecute, cu voturile deputaților PSRM și Platformei Pentru Moldova, a fost anulat decretul de numire a Domnicăi Manole în calitate de judecător la Curtea Constituțională, fiind numit în funcția de judecător constituțional Boris Lupașcu.

Ca urmare a sesizării depuse de către deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, vineri seara Curtea a suspendat hotărârea Parlamentului privind revocarea Domnicăi Manole din funcția de judecător CC și cea privind numirea lui Boris Lupașcu. Pentru astăzi, 27 aprilie, Curtea are fixată o ședință la care urma să examineze sesizările depuse de Litvinenco, inclusiv numirea lui Lupașcu.

#Boris Lupașcu #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.