Scoaterea la lumină a sectorului gri poate crește PIB-ul Bulgariei cu peste o treime, arată un studiu al unei subcomisii de pe lângă Parlamentul European.
Economia bulgară ar fi cu peste o treime mai mare dacă sectorul gri ar ieși la lumină. Ponderea activității „subterane” în Bulgaria este cea mai mare dintre țările UE, potrivit unui raport întocmit pentru subcomisia pentru probleme fiscale FISC din Parlamentul European. Aceasta înseamnă că, conform estimărilor preliminare pentru PIB, activitatea economică în valoare de aproximativ 55 miliarde de leva anul trecut a rămas în afara radarului autorităților de stat și a statisticii oficiale.
Instituțiile ineficiente, corupția, slăbiciunile cu privire la statul de drept și procedurile birocratice complicate sunt considerate a fi principalele premise pentru dezvoltarea unei economii subterane. Și, la rândul său, aceasta este asociată cu o dezvoltare economică mai slabă și este un obstacol în calea distribuirii eficiente a resurselor statului.
Cifrele sunt, desigur, condiționate, deoarece prin definiție nu pot exista date oficiale cu privire la dimensiunea economiei subterane. Cu toate acestea, autorii, prof. Friedrich Schneider de la Universitatea Johannes Kepler din Linz și dr. Alban Asllani de la Universitatea Coventry din Londra, specialiști în studiul economiei informale, folosesc diferite metode și modele matematice pentru a estima dimensiunile aproximative ale acestui fenomen.
În principiu, așa-numita economie „subterană” include atât activități ilegale, cât și activități legale, care, însă, se desfășoară neoficial, cel mai adesea pentru a se evita plata taxelor sau a procedurilor birocratice. Cu toate acestea, studiul exclude activitățile pur criminale (cum ar fi traficul de droguri) și se concentrează exclusiv pe legile care creează valoare adăugată, dar rămân ascunse statului.
Bulgaria e în permanență cu cel mai mare procent de economie gri în UE
De-a lungul anilor, Bulgaria a avut în mod constant cea mai mare pondere de economie gri în UE, ca pondere din PIB, arată studiul. Cu toate acestea, deși foarte lent, de la începutul secolului ea s-a micșorat treptat, iar până în 2019 era deja puțin peste 30% din PIB. Cu toate acestea, odată cu debutul pandemiei în 2020, tendința se inversează – declinul economic brusc și creșterea șomajului cresc ponderea economiei informale. Deși acest lucru se întâmplă în toată Europa, în 2020 Bulgaria a înregistrat a doua cea mai mare creștere în sectorul informal după Croația. Și din moment ce a continuat să crească de atunci, până în 2022 progresul din ultimii 15 ani a fost șters și ponderea sectorului gri în Bulgaria depășește din nou 33%, revenind la cotele înalte din 2006.
În general, în UE, sectorul gri urmează o dinamică similară de-a lungul anilor – scade de la aproximativ 20% în 2009 la puțin peste 16% în 2019. Dar șocul economic al pandemiei duce la cea mai puternică creștere din ultimii 20 de ani – cu 1,69 puncte. De asemenea, cercetarea arată că sectorul informal reprezintă o pondere mai mare din economia țărilor din Europa de Est precum Bulgaria, România, Polonia, Republica Cehă și statele baltice, decât în țările vest-europene.
Impozitele indirecte sunt factorul cu cea mai mare pondere pentru existența unei economii gri în Bulgaria, iar această pondere este una dintre cele mai mari dintre țările studiate. Următorii factori principali se ascund pe piața muncii și se referă la șomaj și persoanele care desfășoară activități independente, se arată în raport. Deși are o importanță relativ minoră față de ceilalți factori, creșterea economiei în Bulgaria are cea mai mare pondere față de celelalte țări studiate.
Ce pierde Bulgaria?
Motivele pentru care se ascund activități economice pot fi diferite, dar cel mai adesea este vorba de dorința de a evita plata TVA-ului, a impozitelor pe venit, a taxelor vamale, contribuțiilor la asigurările sociale etc. De exemplu, mulți oameni lucrează fără contract de muncă sau sunt asigurați pentru mai puțin decât salariul lor real, iar companiile își ascund cifra de afaceri și profiturile reale.
Un alt motiv pentru a lucra „în subteran” este evitarea procedurilor sau reglementărilor birocratice greoaie. Un rol aici joacă și factorii instituționali – precum corupția, instituțiile ineficiente și slăbiciunea statului de drept. Dacă oamenii și întreprinderile trebuie să plătească șpăgi oficialilor guvernamentali, de exemplu, pentru a face un lucru, atunci se reduc stimulentele de a plăti impozite, se arată în raport. Corupția erodează încrederea că fondurile pe care contribuabilii le încredințează statului sunt folosite în cel mai bun mod.
Cu cât sectorul informal este mai mare, cu atât decalajele pentru veniturile de la buget sunt mai mari, iar prezența acestora este, de asemenea, asociată cu costuri mai mari. Pe lângă costuri la buget, economia subterană denaturează și statisticile oficiale și împiedică instituțiile să ia decizii adecvate, care să corespundă situației reale. Astfel, duce la o alocare incorectă și ineficientă a resurselor în stat.
În general, raportul recomandă instituții mai eficiente, mai multă transparență, îmbunătățirea administrării fiscale, reducerea poverii de reglementare. Dezvoltarea capitalului uman și optimizarea pieței muncii – sunt modalitățile de rezolvare a problemei activităților informale cauzate de excluziunea socială.
