Bulgaria are probleme din cauza Rusiei în Marea Neagră. Industria petrolieră de la sudul Dunării este în pericol

Prezența militară a Rusiei în Marea Neagră provoacă probleme și Bulgariei. Ministrul bulgar al Apărării a declarat că ”nave de război rusești ne împiedică să căutăm gaz în Marea Neagră”.

Todor Tagarev a explicat că Rusia intră în zona economică exclusivă a Bulgariei motivând că desfășoară exerciții militare, dar deși aceste exerciții ar trebui să se desfășoare pentru o perioadă scurtă de timp – o săptămână sau 10 zile, în acest caz deja s-au prelungit la 20 de zile. Deocamdată exercițiile nu sunt o problemă pentru coridoarele de transport, dar ar fi o problemă dacă Sofia ar dori să trimită o echipă care să exploreze zăcămintele de gaze, a mai spus ministrul bulgar al apărării.

Lukoil rămâne fără portul Burgas

Luna trecută, partidele din coaliția de guvernământ din Bulgaria au propus încetarea unei concesiuni care controlează portul petrolier Burgas la Marea Neagră, prin care Lukoil aduce petrol rusesc prin cisterne pentru a fi procesat, scrie euractiv.com.

Portul Rosenets este singurul port petrolier specializat de pe coasta bulgară a Mării Negre și se află sub controlul deplin al companiei ruse din 2011, când primul guvern al lui Boiko Borissov a convenit asupra unui contract de concesiune pe 35 de ani cu Lukoil. Mai mult, singura rafinărie din Bulgaria, Neftochim Burgas, este deținută de Lukoil.

Dar partidele din spatele guvernului Continuăm schimbarea – Bulgaria Democrată și GERB au anunțat planuri de a pune capăt acesteia.

Co-liderul partidelor guvernamentale de coaliție, Kiril Petkov, a spus că toată infrastructura cheie ar trebui să fie controlată de statul bulgar, în special cele de la granițe.

De-a lungul anilor, multe personalități politice și analiști economici și-au exprimat îngrijorarea că Rusia a câștigat atât de mult control asupra portului, încât poate fi descrisă ca o enclavă rusească pe teritoriul bulgar.

Mai mult, anchetele jurnalistice au oferit dovada că Bulgaria nu controlează cantitățile de petrol rusesc importate, pierzând astfel venituri uriașe din punct de vedere fiscal.

„Acesta este un pas care va returna controlul statului asupra infrastructurii cheie și este un pas către acceptarea țării în Schengen”, afirmă coaliția guvernamentală.

Inițiativa de a pune capăt concesiunii portuare a fost criticată de președintele pro-rus Rumen Radev, care a reacționat denunțând „apetitul corporativ” din spatele inițiativei.

Cunoscut pentru poziția sa de susținere față de Kremlin, el a adăugat că propunerea este „încă o idee grăbită și greșită a liderilor politici”, adăugând că ar putea fi doar o mișcare de PR de criză.

„Sper că au făcut o evaluare a riscurilor a ceea ce se află în spatele portului, deoarece există o bază logistică mare care aparține Lukoil. Cum va funcționa portul cu această bază logistică, fără de care transportul petrolului la rafinărie este imposibil și, cel mai important, cum va afecta acest lucru prețurile carburanților”, a spus Radev.

După ce UE a impus Rusiei sancțiuni petroliere la sfârșitul anului trecut, guvernul interimar numit de Radev a adoptat o decizie specială prin care se confirmă continuarea contractului de concesiune cu compania rusă până în 2046.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #probleme #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.