Călătoriile cu trenul nu se vor scumpi. Anunțul CFM

Vești bune pentru amatorii de călătorii. Calea Ferată din Moldova anunță că biletele de călătorie cu trenul nu se vor scumpi. Anunțul vine în contextul scumpirilor continue.

Astfel, călătorii nu vor fi nevoiți să plătească mai scump pentru bilete atunci când vor alege să se deplaseze cu trenul. Potrivit întreprinderii, transportul de călători aduce venituri nesemnificative, accentul fiind pus pe transportul de marfă.

„Din motiv că, transportul de călători constituie doar 1% din veniturile Căii Ferate, modificarea prețului biletelor ar constitui un proces anevoios, iar efectul ar fi minim. În cele din urmă, CFM se axează pe popularizarea acestui mijloc de transport în rândul cetățenilor, mărirea fluxului transportului de marfă și extinderea coridoarelor de tranzit. În prezent, în cadrul întreprinderii, cea mai mare parte din încasări o constituie transportul feroviar de mărfuri. Doar în primul trimestru al acestui an, transportul de mărfuri a crescut cu aproximativ 90%.”

De asemenea, întreprinderea menționează că vrea să promoveze cât mai mult călătoriile cu trenul în rândul cetățenilor.

În prezent, prețurile pentru o călătorie cu trenul sunt următoarele:

Chișinău- București: 605-680 MDL, în funcție de clasa de confort. Copiii cu vârsta cuprinsă între 4 și 12 ani, vor beneficia de o reducere de până la 40%.De asemenea, călătorii au posibilitatea de a procura bilete de tip low-cost pentru pentru cursa Chișinău-București, conform tarifelor SMART- „Prietenia”, la un preț de doar 19 euro.
Chișinău- Iași: 90-130 MDL, în funcție de clasa de confort.
Pentru cursele interne:
Chișinău-Ungheni: Între 27 și 49 de lei, în funcție de clasa de confort. ( Pentru copiii de până la 12 ani, prețul biletului variază între 14 și 25 de lei). Distanța parcursă- 107 km.
Chișinău-Bender: 10 lei.

Reamintim că, acum aveți posibilitatea să cumpărați bilete de călătorie cu trenul spre cele mai populare destinații europene chiar de Gara Feroviară din Chișinău.

Iată câteva destinații cu escală la Gara Nord (București), pentru care poți procura bilete la tren chiar din Gara Feroviară Chișinău: Chișinău – București – Varșovia; Chișinău – București – Viena; Chișinău – București – Budapesta; Chișinău – București – Praga; Chișinău – București – Sofia.

#calatorii cu trenul #CFM #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.