Cămătarii puși pe jar! Băncile vor fi excluse din legea cu limita maximă a dobânzii la credite

Băncile vor fi excluse din proiectul de lege care limitează rata maximă a dobânzii la credite, potrivit proiectului de lege care urmează să fie votat în lectură finală. Legea are drept scop consolidarea protecției consumatorilor de credite.

Dumitru Alaiba, a declarat că proiectul de lege a fost finalizat pentru aprobarea parlamentară în a doua lectură și că toți participanții la piață au primit amendamentele propuse. Mai exact, proiectul de lege nu se va aplica sectorului bancar, rata maximă a dobânzii la credite va fi plafonată la 65% și va exista o perioadă de tranziție pentru punerea în aplicare a legii.

În timpul discuțiilor, directorul executiv al AmCham, Mila Malairau, a menționat că proiectul de lege ar afecta piața creditelor nebancare, care joacă un rol social important prin faptul că oferă finanțare consumatorilor. Cu toate acestea, nu există prea multe abuzuri din partea organizațiilor fără scop lucrativ, astfel încât este necesar să se analizeze mai atent cazurile specifice de abuz, consolidând în același timp eforturile de educație financiară.

Dacă scopul nostru este de a proteja consumatorii instituțiilor financiare, regulile trebuie să fie aceleași pentru toată lumea, inclusiv pentru bănci. În al doilea rând, ar trebui să se formuleze în lege limitarea doar a costului creditelor de consum. Acest lucru nu ar trebui să se aplice împrumuturilor acordate jucătorilor profesioniști. De asemenea, legea nu ar trebui să fie aplicată retroactiv și trebuie să fie previzibilă pentru business. Dacă legea va începe să fie aplicată pe contractele deja în vigoare, OCN vor funcționa pe baza unor contracte sub prețul de cost”, a explicat Dumitru Svinarenco, reprezentant al Microinvest.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a invocat gradul foarte înalt al îndatorării populației: aproape 200 de mii de cetățeni au întârzieri la plata creditelor față de Organizațiile de creditare nebancară (OCN), dintre care 40 de mii au întârzieri de peste un an.

”Prin proiectul de lege propus dorim să asigurăm responsabilitatea mutuală, o relație de parteneriat onest dintre consumatorul de împrumut și cel care oferă împrumutul – banca sau OCN”, a menționat Dumitru Alaiba.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobanda #limita #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.