Cămătarii puși pe jar! Băncile vor fi excluse din legea cu limita maximă a dobânzii la credite

Băncile vor fi excluse din proiectul de lege care limitează rata maximă a dobânzii la credite, potrivit proiectului de lege care urmează să fie votat în lectură finală. Legea are drept scop consolidarea protecției consumatorilor de credite.

Dumitru Alaiba, a declarat că proiectul de lege a fost finalizat pentru aprobarea parlamentară în a doua lectură și că toți participanții la piață au primit amendamentele propuse. Mai exact, proiectul de lege nu se va aplica sectorului bancar, rata maximă a dobânzii la credite va fi plafonată la 65% și va exista o perioadă de tranziție pentru punerea în aplicare a legii.

În timpul discuțiilor, directorul executiv al AmCham, Mila Malairau, a menționat că proiectul de lege ar afecta piața creditelor nebancare, care joacă un rol social important prin faptul că oferă finanțare consumatorilor. Cu toate acestea, nu există prea multe abuzuri din partea organizațiilor fără scop lucrativ, astfel încât este necesar să se analizeze mai atent cazurile specifice de abuz, consolidând în același timp eforturile de educație financiară.

Dacă scopul nostru este de a proteja consumatorii instituțiilor financiare, regulile trebuie să fie aceleași pentru toată lumea, inclusiv pentru bănci. În al doilea rând, ar trebui să se formuleze în lege limitarea doar a costului creditelor de consum. Acest lucru nu ar trebui să se aplice împrumuturilor acordate jucătorilor profesioniști. De asemenea, legea nu ar trebui să fie aplicată retroactiv și trebuie să fie previzibilă pentru business. Dacă legea va începe să fie aplicată pe contractele deja în vigoare, OCN vor funcționa pe baza unor contracte sub prețul de cost”, a explicat Dumitru Svinarenco, reprezentant al Microinvest.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a invocat gradul foarte înalt al îndatorării populației: aproape 200 de mii de cetățeni au întârzieri la plata creditelor față de Organizațiile de creditare nebancară (OCN), dintre care 40 de mii au întârzieri de peste un an.

”Prin proiectul de lege propus dorim să asigurăm responsabilitatea mutuală, o relație de parteneriat onest dintre consumatorul de împrumut și cel care oferă împrumutul – banca sau OCN”, a menționat Dumitru Alaiba.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobanda #limita #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.