Carnea noastră de porc hrănește bugetul, dar tot importurile au parte de tratament VIP fără taxe

Republica Moldova se apropie de independența alimentară în sectorul cărnii de porc. În anul 2024 gradul de autosuficiență a ajuns la 92,1%, potrivit datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică. Consumul de carne de porc pe cap de locuitor a depășit pragul de 32 kg, semnalând o preferință constantă și profund înrădăcinată în obiceiurile alimentare ale populației.

Într-un context regional tot mai complex, producătorii locali au reușit să își consolideze capacitățile de producție, sprijinindu-se, în special, pe fermele industriale. Acestea asigură aproximativ 72% din volumul total de carne comercializată – peste 175.000 de tone în perioada 2019-2024 – restul provenind din ferme mici și gospodării individuale.

Datele analizate arată investiții de peste 762 milioane lei în mijloace fixe și 206 milioane lei în animale de prăsilă în ultimii cinci ani. Totuși, sprijinul statului a fost sub așteptări – doar 67,9 milioane lei în subvenții în aceeași perioadă, în contrast cu contribuțiile semnificative la buget: peste 1,2 miliarde lei în impozite și taxe și 138 milioane lei în contribuții sociale și medicale.

„Am investit în tehnologii moderne, am dezvoltat infrastructura și am crescut standardele, dar sprijinul guvernamental rămâne modest. Este vital ca fermierii locali să fie susținuți real, nu doar în discursuri”, susține un reprezentant al producătorilor.

Sectorul porcinelor este un consumator major de cereale, achiziționând peste 704 mii tone între 2019 și 2024. Această interdependență între creșterea animalelor și sectorul cerealier contribuie semnificativ la dezvoltarea lanțului agroindustrial local.

„Avem nevoie de un sector de creștere a porcinelor puternic pentru ca producătorii de cereale să aibă piață. Suntem conectați. Dacă pică unul, se prăbușește întreg lanțul”, avertizează un fermier din regiunea de nord.

În 2024, peste 780 de persoane activau direct în sectorul industrializat al creșterii porcilor. Conform datelor, forța de muncă a crescut constant, contribuind la dinamizarea regiunilor rurale. Investițiile în personal calificat, echipamente și modernizarea fermelor au permis dezvoltarea continuă a acestui sector.

Deși importurile de carne de porc au scăzut față de anii precedenți, ele rămân semnificative – peste 41 milioane kg în perioada 2019–2024 – afectând competitivitatea producătorilor locali, mai ales în sectorul procesării.

„Cerem ferm excluderea oricărei intenții de majorare a cotelor de import. Piețele externe au acces ușor la noi, în timp ce fermierii moldoveni sunt lăsați să lupte singuri. Este nevoie de politici ferme pentru a proteja producătorii autohtoni și securitatea alimentară”, se menționează într-o adresare publică a asociațiilor de profil.

Într-un peisaj economic volatil, fermierii moldoveni au arătat că pot asigura carnea de porc necesară pieței interne. Ceea ce le lipsește este un parteneriat solid cu statul, nu doar prin reglementări și taxe, ci și prin sprijin concret – politici comerciale echitabile, granturi și acces la finanțare ieftină.

„Producătorii locali nu cer privilegii, ci doar condiții echitabile. Securitatea alimentară se face acasă, nu din importuri fără taxe”, au conchis reprezentanții sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porc #import #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.