Carnea noastră de porc hrănește bugetul, dar tot importurile au parte de tratament VIP fără taxe

Republica Moldova se apropie de independența alimentară în sectorul cărnii de porc. În anul 2024 gradul de autosuficiență a ajuns la 92,1%, potrivit datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică. Consumul de carne de porc pe cap de locuitor a depășit pragul de 32 kg, semnalând o preferință constantă și profund înrădăcinată în obiceiurile alimentare ale populației.

Într-un context regional tot mai complex, producătorii locali au reușit să își consolideze capacitățile de producție, sprijinindu-se, în special, pe fermele industriale. Acestea asigură aproximativ 72% din volumul total de carne comercializată – peste 175.000 de tone în perioada 2019-2024 – restul provenind din ferme mici și gospodării individuale.

Datele analizate arată investiții de peste 762 milioane lei în mijloace fixe și 206 milioane lei în animale de prăsilă în ultimii cinci ani. Totuși, sprijinul statului a fost sub așteptări – doar 67,9 milioane lei în subvenții în aceeași perioadă, în contrast cu contribuțiile semnificative la buget: peste 1,2 miliarde lei în impozite și taxe și 138 milioane lei în contribuții sociale și medicale.

„Am investit în tehnologii moderne, am dezvoltat infrastructura și am crescut standardele, dar sprijinul guvernamental rămâne modest. Este vital ca fermierii locali să fie susținuți real, nu doar în discursuri”, susține un reprezentant al producătorilor.

Sectorul porcinelor este un consumator major de cereale, achiziționând peste 704 mii tone între 2019 și 2024. Această interdependență între creșterea animalelor și sectorul cerealier contribuie semnificativ la dezvoltarea lanțului agroindustrial local.

„Avem nevoie de un sector de creștere a porcinelor puternic pentru ca producătorii de cereale să aibă piață. Suntem conectați. Dacă pică unul, se prăbușește întreg lanțul”, avertizează un fermier din regiunea de nord.

În 2024, peste 780 de persoane activau direct în sectorul industrializat al creșterii porcilor. Conform datelor, forța de muncă a crescut constant, contribuind la dinamizarea regiunilor rurale. Investițiile în personal calificat, echipamente și modernizarea fermelor au permis dezvoltarea continuă a acestui sector.

Deși importurile de carne de porc au scăzut față de anii precedenți, ele rămân semnificative – peste 41 milioane kg în perioada 2019–2024 – afectând competitivitatea producătorilor locali, mai ales în sectorul procesării.

„Cerem ferm excluderea oricărei intenții de majorare a cotelor de import. Piețele externe au acces ușor la noi, în timp ce fermierii moldoveni sunt lăsați să lupte singuri. Este nevoie de politici ferme pentru a proteja producătorii autohtoni și securitatea alimentară”, se menționează într-o adresare publică a asociațiilor de profil.

Într-un peisaj economic volatil, fermierii moldoveni au arătat că pot asigura carnea de porc necesară pieței interne. Ceea ce le lipsește este un parteneriat solid cu statul, nu doar prin reglementări și taxe, ci și prin sprijin concret – politici comerciale echitabile, granturi și acces la finanțare ieftină.

„Producătorii locali nu cer privilegii, ci doar condiții echitabile. Securitatea alimentară se face acasă, nu din importuri fără taxe”, au conchis reprezentanții sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porc #import #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care compania controlată de milioanrul Vasile Dragan „Moldretail Grup” SRL — deținătoarea mărcilor „Linella”, „Cip Market”, „Bravo” și „Fidesco” — preia compania „Fourchette – M” SRL, care operează rețelele „Fourchette” și „To-To”. Tranzacția implică doi jucători majori din retailul alimentar moldovenesc și a fost aprobată cu respectarea strictă a unor angajamente menite să prevină efectele anticoncurențiale.

În urma analizei detaliate, Consiliul a constatat că, prin această concentrare economică, „Moldretail Grup” SRL va obține sau își va consolida o poziție dominantă în cinci zone geografice (izocroni), unde sunt amplasate magazinele rețelei Fourchette. De asemenea, a fost identificat riscul excluderii de pe piață a unor furnizori care colaborau exclusiv cu „Fourchette – M” SRL.

Pentru a elimina aceste riscuri, „Moldretail Grup” a fost obligată să respecte să cesioneze, în termen de șase luni de la înregistrarea tranzacției, cinci magazine din municipiul Chișinău.

Vasile Dragan este unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din Republica Moldova. El deţine businessuri cu băuturi alcoolice atât în Moldova, unde are câteva fabrici de vinuri, cât şi în Rusia, unde deţine fabrica „Igristîe Vina”, lider al pieţei de vinuri spumante de acolo. În 2013, presa a scris că familia Dragan a preluat şi Vinăria Contarini din Italia. Vasile Dragan, prin intermediul membrilor familiei sale, dar în special prin intermediul „Ducates Grup” SRL, deţine şi Compania Carmez. În iulie 2014, acest SRL a preluat şi reţeaua Unimarket, gestionată acum de „Moldretail Group”, fondată de „Ducates Grup” SRL. Tot în 2014, firmele familiei Dragan au preluat şi spaţiile comerciale ale Companiei Stati-Market, care gestiona magazinele Pyaterochka. Vasile Dragan este naşul fostului deputat PD Anghel Agache.

Potrivit publicaţiei „Delovoy Petersburg„, Vasile Dragan ar avea o avere de 1,2 miliarde de ruble în Rusia (circa 19 milioane de dolari) şi ocupă locul 185 în clasament.