Carnea noastră de porc hrănește bugetul, dar tot importurile au parte de tratament VIP fără taxe

Republica Moldova se apropie de independența alimentară în sectorul cărnii de porc. În anul 2024 gradul de autosuficiență a ajuns la 92,1%, potrivit datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică. Consumul de carne de porc pe cap de locuitor a depășit pragul de 32 kg, semnalând o preferință constantă și profund înrădăcinată în obiceiurile alimentare ale populației.

Într-un context regional tot mai complex, producătorii locali au reușit să își consolideze capacitățile de producție, sprijinindu-se, în special, pe fermele industriale. Acestea asigură aproximativ 72% din volumul total de carne comercializată – peste 175.000 de tone în perioada 2019-2024 – restul provenind din ferme mici și gospodării individuale.

Datele analizate arată investiții de peste 762 milioane lei în mijloace fixe și 206 milioane lei în animale de prăsilă în ultimii cinci ani. Totuși, sprijinul statului a fost sub așteptări – doar 67,9 milioane lei în subvenții în aceeași perioadă, în contrast cu contribuțiile semnificative la buget: peste 1,2 miliarde lei în impozite și taxe și 138 milioane lei în contribuții sociale și medicale.

„Am investit în tehnologii moderne, am dezvoltat infrastructura și am crescut standardele, dar sprijinul guvernamental rămâne modest. Este vital ca fermierii locali să fie susținuți real, nu doar în discursuri”, susține un reprezentant al producătorilor.

Sectorul porcinelor este un consumator major de cereale, achiziționând peste 704 mii tone între 2019 și 2024. Această interdependență între creșterea animalelor și sectorul cerealier contribuie semnificativ la dezvoltarea lanțului agroindustrial local.

„Avem nevoie de un sector de creștere a porcinelor puternic pentru ca producătorii de cereale să aibă piață. Suntem conectați. Dacă pică unul, se prăbușește întreg lanțul”, avertizează un fermier din regiunea de nord.

În 2024, peste 780 de persoane activau direct în sectorul industrializat al creșterii porcilor. Conform datelor, forța de muncă a crescut constant, contribuind la dinamizarea regiunilor rurale. Investițiile în personal calificat, echipamente și modernizarea fermelor au permis dezvoltarea continuă a acestui sector.

Deși importurile de carne de porc au scăzut față de anii precedenți, ele rămân semnificative – peste 41 milioane kg în perioada 2019–2024 – afectând competitivitatea producătorilor locali, mai ales în sectorul procesării.

„Cerem ferm excluderea oricărei intenții de majorare a cotelor de import. Piețele externe au acces ușor la noi, în timp ce fermierii moldoveni sunt lăsați să lupte singuri. Este nevoie de politici ferme pentru a proteja producătorii autohtoni și securitatea alimentară”, se menționează într-o adresare publică a asociațiilor de profil.

Într-un peisaj economic volatil, fermierii moldoveni au arătat că pot asigura carnea de porc necesară pieței interne. Ceea ce le lipsește este un parteneriat solid cu statul, nu doar prin reglementări și taxe, ci și prin sprijin concret – politici comerciale echitabile, granturi și acces la finanțare ieftină.

„Producătorii locali nu cer privilegii, ci doar condiții echitabile. Securitatea alimentară se face acasă, nu din importuri fără taxe”, au conchis reprezentanții sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porc #import #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.