Cât câștigă un angajat în Spania. Zonele unde moldovenii pot încasa salarii mai mari

Odată cu începerea anului 2023, Spania a înregistrat o creștere a salariului minim la 1.080 de euro brut lunar, deschizând noi perspective pentru moldovenii în căutarea unor oportunități bine plătite. Cele mai atractive orașe pentru muncă și salarii consistente sunt Alicante, Barcelona, Insulele Canare, Madrid și Valencia, unde costul vieții este echilibrat de posibilitățile de dezvoltare profesională.

Salariul mediu în Spania variază semnificativ în funcție de profesie și regiune. Potrivit INE, salariul mediu lunar se situează în jurul sumei de 2.086,8 euro. Iată câteva exemple de salarii medii pentru anumite profesii:

Medic: 2.903 euro lunar
Psiholog: 1.683 euro lunar
Bucătar: 1.397 euro lunar
Ospătar: 1.249 euro lunar
Barman: 1.400 euro lunar
Programator: 2.125 euro lunar
Manager IT: 2.722 euro lunar
Frizer: 1.297 euro lunar
Învățător: 1.223 euro lunar
Personal Trainer: 1.458 euro lunar

Perspectivele pentru salarii mari sunt semnificativ mai mari în marile orașe și în sectoarele financiare și de asigurări. Comunitățile autonome, cum ar fi Țara Bascilor și Madrid, concentrează un procent semnificativ de salariați cu câștiguri de cel puțin 2.342,2 euro pe lună.

De asemenea, lucrătorii cu normă parțială sau temporară, precum lucrătorii casnici sau cei temporari, au garanții privind salariul minim pe oră, asigurându-se că aceștia primesc remunerații corecte în conformitate cu legea.

Aceste informații oferă moldovenilor din Spania o privire asupra peisajului salarial actual și a zonelor unde pot căuta oportunități mai generoase.

Ultimele date statistice relevă că în Spania muncesc circa 35 de mii de moldoveni

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajati #salarii #migranti #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.