Cât durează până când mașinile electrice devin, într-adevăr, mai puțin poluante decât cele pe benzină și motorină

Industria auto a investit miliarde pentru a aduce pe modelele noi tehnologii prietenoase cu mediul. Deocamdată, cea mai bună soluție e instalarea de baterii electrice, iar unul dintre pionierii domeniului e constructorul american Tesla. Însă, Reuters vine cu niște concluzii interesante.

Va dura ceva până când vehiculele electrice vor deveni mai curate decât cele pe benzină și motorină. Procesul e accelerat, într-adevăr, de creșterea cotei de piață a acestor modele, dar mai sunt câteva aspecte de luat în calcul, scrie playtech.ro.

Mașini electrice vs. modele pe benzină și motorină

Analiza Reuters a plecat de la datele prelucrate de la un model care ia în calcul emisiile vehiculelor pe durata utilizării. Modelul, dezvoltat de Argonne National Laboratory din Chicago, include mii de parametri, de la tipurile de metale din bateriile vehiculelor electrice (VE) până la cantitățile de aluminiu sau plastic din mașină.

Unul dintre analiștii care au luat parte la studiu arată că fabricația unui vehicul electric generează mai mult carbon decât a unuia cu combustie, din cauza extracției și procesării mineralelor din baterie și a producerii celulei motoare. Dar estimează și cât durează compensarea acestei diferențe în durata de viață a unui model echipat cu baterie electrică – proces care poate avea mari variații în funcție de condiții.

Principalii factori sunt mărimea bateriei, economia de combustibil a unei mașini pe benzină și procesul de generare a electricității care va propulsa mașina electrică.

Scenariu pentru un model Tesla

S-a plecat de la un model Tesla, care a parcurs 22.000 de kilometri, iar locația a fost SUA, unde 23% din electricitate provine din centrale pe cărbune, cu o baterie de 54kWh și un catod făcut din nichel, cobalt și aluminiu, printre altele.

A fost comparat cu o Toyota Corolla pe benzină cu o greutate de 1.350 kg și un consum de 7,13 l/100 km. S-a presupus că ambele mașini vor parcurge 280.000 km în exploatare.

Dar dacă aceeași Tesla ar fi condusă în Norvegia, unde aproape toată electricitatea provine din surse hidro regenerabile, compensarea ar surveni după numai 13.500 km. Dacă electricitatea cu care va fi reîncărcat vehiculul ar proveni în întregime din cărbune, cum este cazul în țări ca Polonia și China, ar trebui să conduci peste 125.000 km ca să atingi paritatea de carbon cu Corolla.

Producție neprietenoasă cu mediul

Analiza arată că fabricarea unei model electric mediu ca mărime generează 47 de grame de dioxid de carbon (CO2) per milă în timpul proceselor de extracție și producție, sau peste 8,1 milioane de grame până când ajunge la primul cumpărător. În comparație, un vehicul comparabil pe benzină generează 32 g/milă sau 5,5 milioane de grame.

Dar electricele emit în general mult mai puțin carbon într-o durată de viață de 12 ani. Și în cel mai defavorabil scenariu, în care ar fi încărcat dintr-o rețea alimentată de cărbune, un VE ar genera 4,1 milioane de grame într-un an, pe când mașina pe benzină ar produce peste 4,6 milioane.

Rezultatele obținute de Reuters sunt similare cu cele dintr-o evaluare pe durata vieții a vehiculelor electrice și pe combustie din Europa, efectuată de grupul de cercetare IHS Markit. Studiul lor indică punctul de break-even în emisii de carbon între 24.000 și 32.000 km, în funcție de țară. Și aceasta arată că există beneficii pe termen lung ale trecerii la VE.

Păreri împărțite

Alții, însă, sunt mai sceptici.

Cercetătorul Damien Ernst de la Universitatea Liege a spus în 2019 că un EV ar trebui să parcurgă aproape 700.000 km pentru a fi produs mai puțin CO2 decât unul comparabil pe benzină. Ulterior, estimările au fost revizuite în scădere.

Acum, el estimează că punctul de break-even ar fi între 67.000 și 150.000 km. Ernst a spus pentru Reuters că nu intenționează să mai schimbe rezultatele, care se bazează pe un set diferit de date și ipoteze decât modelul Argonne.

American Petroleum Institute, care reprezintă peste 600 de companii din industria petrolieră, afirmă pe website:

„Mai multe studii arată că, într-un ciclu de viață, sisteme motrice diferite ale automobilelor produc emisii similare de gaze cu efect de seră.”

#poluare #Tesla #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană pregătește un nou cadru juridic care ar putea avea efecte directe pentru turiști, inclusiv din Republica Moldova, care călătoresc în orașele din Uniunea Europeană. Începând cu 2026, Bruxelles-ul va propune reguli clare care să permită autorităților locale să limiteze închirierile turistice pe termen scurt, precum cele de tip Airbnb, în zonele afectate de criza locuințelor.

Inițiativa face parte din primul Plan european privind locuințele accesibile, prezentat la Strasbourg, și urmărește să ofere orașelor din UE instrumente legale pentru a interveni acolo unde presiunea turistică reduce drastic oferta de locuințe pentru populația locală. Noile reguli ar putea însemna mai puține opțiuni de cazare și, posibil, costuri mai mari pentru moldovenii care aleg să călătorească în statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, lipsa locuințelor accesibile a devenit una dintre cele mai acute probleme sociale din Uniune, în special în marile centre urbane. În prezent, în UE se construiesc aproximativ 1,6 milioane de locuințe anual, însă acest volum nu acoperă cererea. Pentru a reduce deficitul în următorul deceniu ar fi necesară construirea a circa 650.000 de locuințe suplimentare pe an, cu un cost estimat la 150 de miliarde de euro anual.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a subliniat că accesul la o locuință sigură, stabilă și accesibilă nu este un privilegiu, ci o necesitate fundamentală. În ceea ce privește închirierile turistice pe termen scurt, Executivul european recunoaște beneficiile economice – venituri suplimentare pentru proprietari, renovarea locuințelor și stimularea turismului. Totuși, Bruxelles-ul avertizează că expansiunea rapidă a acestui sector, cu o creștere de aproape 93% între 2018 și 2024, a redus semnificativ fondul locativ destinat rezidenților. În unele orașe intens turistice, până la 20% din locuințe sunt utilizate exclusiv pentru cazare pe termen scurt.

Comisia precizează că nu urmărește interzicerea platformelor precum Airbnb, ci oferirea unui cadru legal care să permită măsuri proporționale, adaptate situației fiecărei localități. Regulamentul privind închirierile pe termen scurt, care urmează să intre în vigoare în mai 2026, va introduce obligații de înregistrare a proprietarilor și schimb de date între autorități, pentru creșterea transparenței.

Planul european mai include reducerea birocrației în sectorul construcțiilor, mobilizarea investițiilor publice și private și alocarea de fonduri suplimentare, inclusiv 10 miliarde de euro pentru perioada 2026–2027. Totodată, Comisia intenționează să analizeze impactul speculațiilor imobiliare și să propună eventuale măsuri fiscale pentru limitarea acestora.