Câte miliarde a încasat Serviciul Fiscal de Stat în prima lună din 2023

În prima lună din 2023, Serviciul Fiscal de Stat a încasat 4,6 miliarde de lei, fiind în creștere cu 16,8% (666 milioane de lei) față de aceeași perioadă a anului trecut.

Astfel, la Bugetul de stat (BS), în luna ianuarie 2023 s-au încasat 2,1 miliarde lei, ceea ce constituie cu 341,5 milioane lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, sau o creștere de 19,4 %.

La Bugetele locale (BL) s-au înregistrat încasări în sumă de circa 496,3 milioane lei, ceea ce reprezintă cu 65,1 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 15,1 %.

De asemenea, la Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), în perioada menționată, s-au încasat 1,5 miliarde lei, ceea ce constituie cu circa 161,8 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau o creștere de 12,1 %.

Totodată, la Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM) s-au acumulat 546,1 milioane lei, ceea ce constituie cu 97,5 milioane lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2021 sau cu 21,7 %.

#Serviciul Fiscal de Stat #miliarde #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorii străini care aleg Republica Moldova nu vin doar pentru oportunitățile de afaceri, ci pentru întreg stilul de viață pe care țara îl poate oferi, a afirmat Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, într-un interviu oferit Ziarului de Gardă. Potrivit acesteia, marile companii, inclusiv business-urile de familie cu averi de ordinul miliardelor, privesc investiția într-o țară ca pe un întreg pachet: de la infrastructură și conectivitate, până la calitatea vieții, educație și cultură.

Bejan explică faptul că, dincolo de cadrul legal și procedurile administrative, investitorii pun un preț foarte mare pe accesibilitatea transportului și mobilitate. „Pentru mulți contează cât de aproape este oficiul lor de aeroport, să existe zboruri directe, acces în lounge și conexiuni rapide către sediul companiei lor”, spune ea. Cerințele sunt uneori neobișnuite: Agenția de Investiții a primit chiar solicitări legate de locurile unde pot ateriza elicoptere, pentru potențiali investitori care preferă acest mod de deplasare.

Un alt aspect esențial privește modul în care investitorii își aduc sau își trimit managerii în țara de destinație. Dacă un director venit din Viena este obișnuit să meargă la teatru sau la operă, acesta va căuta aceleași opțiuni culturale și în Republica Moldova. „Ei se uită la tot ecosistemul: activități culturale, oferte sportive, școli și grădinițe de calitate. Pentru că atunci când vine un investitor și își mută familia aici sau trimite manageri cu familiile lor, nu investesc doar bani — investesc propria viață”, explică Bejan.

În acest context, dezvoltarea infrastructurii culturale și recreaționale devine o condiție indirectă, dar crucială, pentru atragerea capitalului străin. Iar resursele naturale ale Moldovei — fructele, legumele, vinăriile — pot deveni atuuri importante, la pachet cu un nivel mai ridicat de cultură civică și diversitate în opțiunile de petrecere a timpului liber.

În final, Bejan subliniază că toate aceste cerințe ar trebui privite ca oportunități: „Ne dorim investiții pentru ca cetățenii Republicii Moldova să trăiască mai bine acasă. Și dacă investitorii cer mai multe școli bune, mai multă cultură și mai multe opțiuni de recreere, toate acestea sunt, de fapt, lucruri care ne vor face viața mai bună tuturor”.

Ultimele date satristice relevă că , Republica Moldova a atras în 2024 investiții străine directe (ISD) de 344 mil. dolari, în scădere față de 357 mil. dolari în 2023 (-3,6%). Nivelul rămâne sub vârful post-pandemie din 2022 (591 mil. dolari, -41,8%) și sub media 2019–2024 (circa 395 mil. dolari, -12,9%).