Câte miliarde a încasat Serviciul Fiscal de Stat în prima lună din 2023

În prima lună din 2023, Serviciul Fiscal de Stat a încasat 4,6 miliarde de lei, fiind în creștere cu 16,8% (666 milioane de lei) față de aceeași perioadă a anului trecut.

Astfel, la Bugetul de stat (BS), în luna ianuarie 2023 s-au încasat 2,1 miliarde lei, ceea ce constituie cu 341,5 milioane lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, sau o creștere de 19,4 %.

La Bugetele locale (BL) s-au înregistrat încasări în sumă de circa 496,3 milioane lei, ceea ce reprezintă cu 65,1 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 15,1 %.

De asemenea, la Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), în perioada menționată, s-au încasat 1,5 miliarde lei, ceea ce constituie cu circa 161,8 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau o creștere de 12,1 %.

Totodată, la Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM) s-au acumulat 546,1 milioane lei, ceea ce constituie cu 97,5 milioane lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2021 sau cu 21,7 %.

#Serviciul Fiscal de Stat #miliarde #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre cele mai inegale economii din Europa de Est, potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, realizat de IDIS „Viitorul”. Datele analizate arată că cei mai bogați 20% dintre cetățeni dețin peste 42% din totalul veniturilor naționale, în timp ce cei mai săraci 20% trebuie să se descurce cu doar 7%.

Conform raportului, coeficientul Gini, principalul indicator al inegalității veniturilor, a fost estimat la 0,32 în anul 2023, nivel care reflectă o distribuție profund inechitabilă a resurselor economice și o discrepanță în creștere între categoriile sociale.

Diferențele sunt pronunțate și între mediul urban și cel rural. În Chișinău, cheltuielile de consum sunt semnificativ mai mari, însă și veniturile sunt superioare. De exemplu, locuitorii capitalei alocă 14,5% din buget pentru locuință, apă, electricitate și gaze, în timp ce în sudul țării această pondere urcă la 21,3%, ceea ce indică o povară mai grea asupra celor mai săraci. În același timp, costurile pentru transport sunt de aproape trei ori mai mari în Chișinău (9,9%) comparativ cu sudul țării (3,4%), reflectând dependența crescută de transportul privat și public în zonele urbane.

Raportul IDIS arată că, în mediul rural, veniturile din salarii constituie doar 41% din total, restul provenind din ajutoare sociale (25%), activități agricole și remitențe. În orașe, în schimb, salariile reprezintă peste 62% din venituri, ceea ce accentuează prăpastia dintre categoriile de populație.

O altă vulnerabilitate este dependența de remitențe – banii trimiși din străinătate reprezintă în jur de 10% din venitul lunar mediu al populației, iar în unele regiuni această pondere este mult mai mare. Potrivit experților, acest model este riscant, deoarece orice fluctuație economică internațională poate lovi direct gospodăriile din Moldova, care se bazează masiv pe transferurile externe.

IDIS „Viitorul” avertizează că aceste disproporții structurale între regiuni și clase sociale pun în pericol coeziunea socială și frânează dezvoltarea economică a țării. „Modelul economic bazat pe salarii mici și remitențe nu mai funcționează. Moldova are nevoie de politici de redistribuire și de investiții inteligente pentru a reduce decalajele sociale și regionale”, se arată în raport.