Ce așteptări are Putin de la întâlnirea cu Erdogan: ”Niciodată să nu spui niciodată”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, se așteaptă ca la întâlnirea preconizată pentru joi cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan, să primească o propunere concretă de mediere a conflictului în Ucraina, a transmis miercuri, 12 octombrie, Kremlinul, relatează AFP.

Întâlnirea dintre cei doi lideri va avea loc în Kazahstan.

”Turcii îşi vor oferi medierea. Dacă vor avea loc contacte (ruso-ucrainene), aceasta s-ar face pe teritoriul turc”, a declarat presei consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Uşakov.

”Erdogan va propune, probabil, ceva oficial”, a adăugat el, precizând că se aşteaptă la o ”discuţie interesantă şi utilă”.

Uşakov a elogiat din nou poziţia Turciei, care ”nu s-a alăturat din principiu sancţiunilor ilegitime occidentale” impuse Rusiei din cauza ofensivei sale în Ucraina.
Aceasta ”va da un impuls suplimentar consolidării cooperării economice ruso-turce”, a apreciat el.

Membră NATO, Turcia, foarte dependentă de gazele şi petrolul rusesc, a depus eforturi de la ofensiva rusă din 24 februarie să-şi menţină relaţiile deopotrivă cu Ucraina şi Rusia.

Ankara a jucat un rol-cheie într-un schimb de prizonieri din septembrie între Rusia şi Ucraina şi în încheierea în iulie, sub egida ONU, a unui acord între cele două ţări care să permită reluarea exportului de cereale ucrainene prin Marea Neagră şi Bosfor.
În două rânduri, ea a găzduit o reuniune între reprezentanţi ruşi şi ucraineni pe teritoriul său în martie pentru negocieri, care în cele din urmă au eşuat, cele două tabere aruncându-şi una alteia responsabilitatea pentru aceasta.

Erdogan s-a întâlnit cu Putin de trei ori în ultimele trei luni şi discută telefonic regulat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Preşedintele turc pozează în mediator privilegiat şi îşi doreşte de mult timp să-i aşeze pe liderii rus şi ucrainean la masa negocierilor.

Şeful diplomaţiei turce, Mevlut Cavusoglu, a cerut marţi Rusiei şi Ucrainei o încetare a focului ”cât mai curând posibil”.

Însă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat marţi, într-un discurs susţinut în faţa unei reuniuni virtuale de urgenţă a liderilor ţărilor din G7, că nu mai e nimic de negociat cu Vladimir Putin, care a revendicat anexarea a patru regiuni ucrainene în septembrie, pe lângă Crimeea în 2014.

De la începutul acestei săptămâni, Rusia a escaladat conflictul după ce a lovit cu zeci de rachete întreg teritoriul Ucrainei, distrugând infrastructuri energetice şi atacând ţinte civile, ca răzbunare pentru avarierea parţială a podului Kerci – care leagă peninsula Crimeea de teritoriul rus – în weekend în urma unei explozii pe care a atribuit-o serviciilor speciale ucrainene.

Reacţionând la afirmațiile lui Zelenski, Iuri Uşakov a remarcat miercuri în faţa presei: ”Aş vrea să-i spun că niciodată nu trebuie să spui niciodată”.

#intilnire #Erdogan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.