Ce așteptări are Putin de la întâlnirea cu Erdogan: ”Niciodată să nu spui niciodată”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, se așteaptă ca la întâlnirea preconizată pentru joi cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan, să primească o propunere concretă de mediere a conflictului în Ucraina, a transmis miercuri, 12 octombrie, Kremlinul, relatează AFP.

Întâlnirea dintre cei doi lideri va avea loc în Kazahstan.

”Turcii îşi vor oferi medierea. Dacă vor avea loc contacte (ruso-ucrainene), aceasta s-ar face pe teritoriul turc”, a declarat presei consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Uşakov.

”Erdogan va propune, probabil, ceva oficial”, a adăugat el, precizând că se aşteaptă la o ”discuţie interesantă şi utilă”.

Uşakov a elogiat din nou poziţia Turciei, care ”nu s-a alăturat din principiu sancţiunilor ilegitime occidentale” impuse Rusiei din cauza ofensivei sale în Ucraina.
Aceasta ”va da un impuls suplimentar consolidării cooperării economice ruso-turce”, a apreciat el.

Membră NATO, Turcia, foarte dependentă de gazele şi petrolul rusesc, a depus eforturi de la ofensiva rusă din 24 februarie să-şi menţină relaţiile deopotrivă cu Ucraina şi Rusia.

Ankara a jucat un rol-cheie într-un schimb de prizonieri din septembrie între Rusia şi Ucraina şi în încheierea în iulie, sub egida ONU, a unui acord între cele două ţări care să permită reluarea exportului de cereale ucrainene prin Marea Neagră şi Bosfor.
În două rânduri, ea a găzduit o reuniune între reprezentanţi ruşi şi ucraineni pe teritoriul său în martie pentru negocieri, care în cele din urmă au eşuat, cele două tabere aruncându-şi una alteia responsabilitatea pentru aceasta.

Erdogan s-a întâlnit cu Putin de trei ori în ultimele trei luni şi discută telefonic regulat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Preşedintele turc pozează în mediator privilegiat şi îşi doreşte de mult timp să-i aşeze pe liderii rus şi ucrainean la masa negocierilor.

Şeful diplomaţiei turce, Mevlut Cavusoglu, a cerut marţi Rusiei şi Ucrainei o încetare a focului ”cât mai curând posibil”.

Însă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat marţi, într-un discurs susţinut în faţa unei reuniuni virtuale de urgenţă a liderilor ţărilor din G7, că nu mai e nimic de negociat cu Vladimir Putin, care a revendicat anexarea a patru regiuni ucrainene în septembrie, pe lângă Crimeea în 2014.

De la începutul acestei săptămâni, Rusia a escaladat conflictul după ce a lovit cu zeci de rachete întreg teritoriul Ucrainei, distrugând infrastructuri energetice şi atacând ţinte civile, ca răzbunare pentru avarierea parţială a podului Kerci – care leagă peninsula Crimeea de teritoriul rus – în weekend în urma unei explozii pe care a atribuit-o serviciilor speciale ucrainene.

Reacţionând la afirmațiile lui Zelenski, Iuri Uşakov a remarcat miercuri în faţa presei: ”Aş vrea să-i spun că niciodată nu trebuie să spui niciodată”.

#intilnire #Erdogan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.