Ce cred moldovenii despre dezbaterile electorale și presa independentă, în plină campanie electorală

În contextul campaniei electorale pentru parlamentarele din 28 septembrie, Grupul de presă REALITATEA a discutat cu oamenii pe străzile Chișinăului despre rolul dezbaterilor televizate și despre cât de liberă și obiectivă este presa din Republica Moldova.

Opiniile sunt împărțite când vine vorba de dezbateri. Unii recunosc că nu au timp să le urmărească:

„Nu prea privesc când se întâlnesc, pentru că probabil trebuie la o oră anumită. Nu avem timp, dar așa mai arată secvențe și mai privim”, a spus o femeie.

Alții cred că dezbaterile sunt utile, dar insuficiente pentru a cunoaște în profunzime programele electorale: „Sunt suficiente, dar este nevoie de mai mult timp. Pentru un program scurt nu reprezintă că are capacitatea să-și expună tot ce are în platforma electorală”, a menționat un bărbat.

Există și păreri că relevanța lor depinde de modul în care sunt organizate:

„Dacă sunt organizate ca dezbateri adevărate, cred că sunt de folos”, a spus un participant la sondaj.

Întrebați despre existența unei prese independente și nepărtinitoare în Republica Moldova, cetățenii au răspuns diferit. Unii consideră că aceasta există, dar nu poate fi complet obiectivă:

„Presă liberă și independentă cu siguranță există. Dar deja cât de obiectiv transmite, nu cred că e posibil să fie sută la sută obiectiv”, a explicat un bărbat.

„Da, există”, a menționat o femeie.

În ansamblu, răspunsurile arată că dezbaterile electorale și independența presei rămân subiecte intens discutate în societate, cu percepții diferite de la un alegător la altul. Pe 28 septembrie 2025, moldovenii sunt așteptați la urne pentru a-și alege deputații în viitorul Parlament.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.