Ce fac cei mai bogați oameni din lume pentru a combate schimbările climatice. Exemplul oferit de Bill Gates

Unii dintre cei mai bogați oamenii ai lumii sunt implicați activ în lupta împotriva schimbărilor climatice, în timp ce alții ezită.
Un raport recent al ONU a constatat că cel mai bogat 1% din populația lumii reprezintă 15% din emisii. „Cei bogați poartă cea mai mare responsabilitate în acest domeniu”, a constatat raportul, referindu-se la schimbările de comportament ale consumatorilor, scrie Forbes.
Deci, ce fac cei mai bogați dintre cei bogați, primii 10 cei mai bogați indivizi din lume, prin influența lor personală sau corporativă, pentru a ajuta lumea să evite cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice?

# 1 Jeff Bezos

Avere netă: 194,4 miliarde de dolari

Sursa bogăției: Amazon

Amazon și-a lansat propria inițiativă, The Climate Pledge, împreună cu grupul Global Optimism.

Angajamentul privind clima, care a fost semnat de alte 104 corporații până acum, își propune să realizeze emisii nete de carbon zero până în 2040. Amazon a înființat, de asemenea, un fond climatic de 2 miliarde de dolari pentru a investi în noile tehnologii necesare pentru a construi o economie fără carbon. Compania se pretinde a fi cel mai mare cumpărător din lume de energie regenerabilă și a stabilit obiective interne, cum ar fi implementarea a 100.000 de vehicule electrice pentru livrările sale până în 2030 și sprijinirea tehnologiilor de reducere a carbonului în cloud computing.

La nivel personal, Bezos s-a alăturat celor aproximativ 20 de investitori de profil, conduși de Bill Gates, în lansarea Breakthrough Energy Ventures în 2016, care a fost înființată cu scopul de a investi cel puțin 1 miliard de dolari în companii care dezvoltă noi tehnologii cu emisii zero. De asemenea, Bezos a anunțat anul trecut Bezos Earth Fund de 10 miliarde de dolari.

# 2 Bernard Arnault

Avere netă: 179,9 miliarde de dolari

Sursa bogăției: LVMH

Arnault este regele luxului, după ce a construit un imperiu de 75 de mărci la LVMH, de la Louis Vuitton la Givenchy, cuprinzând bijuterii, modă, băuturi, produse cosmetice și chiar un producător de iahturi – toate sectoarele care se confruntă cu provocări complexe de sustenabilitate.

LVMH vorbește adesea cu o voce unită în ceea ce privește sustenabilitatea prin programul său LVMH Initiatives For the Environment (LIFE), care a fost redenumit „LIFE 360” în decembrie, când a dezvăluit obiective precum realizarea utilizării 100% a energiei regenerabile și eliminarea plasticului din ambalaje. LVMH s-a angajat în 2017 să realizeze o reducere de 25% a emisiilor sale până în 2020, țintă pe care spune că a realizat-o, chiar a depășit-o, raportând o reducere de 37%.

Arnault deține, de asemenea, investiții în marca franceză de modă Hermés și lanțul alimentar Carrefour – ambii semnatari ai Pactului de modă al lui Kering. Hermés s-a angajat și în SBTi în decembrie, dar încă nu și-a specificat obiectivele. Carrefour s-a angajat și a stabilit obiective cu SBTi.

Contribuțiile personale ale Arnault și angajamentul față de durabilitate nu sunt cunoscute. O privire asupra atitudinii celui mai bogat om din Europa față de sustenabilitate a fost dezvăluită în 2019, când Arnault a criticat-o pe activista climatică adolescentă Greta Thunberg, pe care a considerat-o că „se predă complet catastrofismului”, înainte de a adăuga: „Prefer soluții pozitive care ne permit să ajungem la o o poziție mai optimistă. ”

# 3 Elon Musk

Avere netă: 175,5 miliarde de dolari

Sursa bogăției: Tesla, SpaceX

Elon Musk a obținut statutul de miliardar pentru prima dată în 2012, datorită mizelor sale în producătorul de vehicule electrice Tesla și firma solară SolarCity – două companii care oferă o alternativă la combustibilii fosili. Musk și-a folosit, de asemenea, influența pentru a pleda pentru o taxă pe carbon (pe care SUA nu o are) și pentru a denunța negarea climatului, renunțând la un rol consultativ de la Casa Albă după ce președintele Trump a decis să retragă SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Primul raport de impact al Tesla din 2019 menționează emisiile globale de carbon din 2017, directe și indirecte, concentrându-se asupra modului în care Tesla realizează economii de energie și evită risipa, mai degrabă decât stabilirea obiectivelor. Unii comentatori, cum ar fi colaboratorul Bloomberg Opinion, David Fickling, au criticat recent compania pentru că nu a dezvăluit în mod adecvat emisiile și consumul său de energie și nu a recunoscut amprenta sa de carbon în expansiune.

În februarie, Musk a promis 100 de milioane de dolari organizației nonprofit XPrize către o competiție de patru ani – deschidere pentru participări pe 22 aprilie – dedicată găsirii soluțiilor pentru „atingerea colectivă a obiectivului de eliminare a carbonului de 10 gigatoni pe an până în 2050”.

Donația vine de la Musk și fundația sa, ale căror operațiuni sunt secrete – site-ul său web nu este altceva decât o pagină HTML goală care enumeră cinci domenii de interes, „cercetarea și susținerea energiei regenerabile” fiind unul dintre ele.

O parte din filantropia lui Musk a fost bine mediatizată. În 2018, Musk a apărat o contribuție de 38.900 de dolari politicienilor republicani, declarând că este „0,5%” din ceea ce a donat grupului ecologist Sierra Club.

# 4 Bill Gates

Valoare netă: 130,4 miliarde de dolari

Sursa bogăției: Microsoft, investiții

Microsoft a stabilit în septembrie 2019 obiective de a furniza energie electrică regenerabilă 100% până în 2030 și de a reduce intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră pe unitate de venit cu 30% până în 2030 de la nivelurile din 2017. Microsoft este, de asemenea, un semnatar al Climate Pledge de la Amazon.

Poate că Gates și-a pierdut locul ca fiind cea mai bogată persoană din lume în ultimii ani, dar este unul dintre cei mai franci miliardari din lume în ceea ce privește investițiile în schimbările climatice și filantropia – chiar a scris o carte de bestseller pe această temă, How To Avoid A Climate Disaster .

Compania care a făcut din Gates un miliardar, Microsoft, a egalat eforturile de sustenabilitate ale cofondatorului său, stabilind unul dintre cele mai ambițioase obiective climatice ale lumii – devenind negativ pentru carbon până în 2030, ceea ce înseamnă eliminarea mai multor carbon din atmosferă decât creează afacerea. Dacă acest lucru nu a fost suficient, până în 2050, Microsoft își propune să-și elimine amprenta istorică de carbon „eliminând tot carbonul emis de companie fie direct, fie prin consumul electric de la înființarea sa în 1975”. (Gates a renunțat la consiliul Microsoft în martie 2020.)

În 2015 Gates și-a angajat 2 miliarde de dolari din averea sa pentru eforturile de combatere a schimbărilor climatice. În acel an, a adunat, de asemenea, alți lideri de afaceri, cum ar fi Bezos și Mark Zuckerberg, pentru a lansa Breakthrough Energy Coalition. Brațul său de investiții în tehnologii cu emisii zero de carbon, Breakthrough Energy Ventures, a fost lansat anul următor cu un buget de 1 miliard de dolari. Gates a declarat pentru Forbes la începutul acestui an că va aloca încă 2 miliarde de dolari pentru tehnologiile cu zero carbon în următorii cinci ani.

# 5 Mark Zuckerberg

Avere netă: 110,3 miliarde de dolari

Sursa bogăției: Facebook

Facebook-ul lui Zuckerberg a anunțat că a atins zero net pentru propriile emisii și energia pe care o achiziționează și că lucrează la un obiectiv net zero pentru emisiile create indirect de activitățile Facebook – cum ar fi călătoriile de afaceri – până în 2030.

O mare concentrare a eforturilor de sustenabilitate ale Facebook se referă la energia regenerabilă.

La nivel personal, Zuckerberg a spus, în 2015, că a susținut Coaliția energetică Breakthrough a lui Gates, dar nu este clar cât a contribuit la aceasta. În același an, el și soția sa, Priscilla Chan, au înființat Inițiativa Chan Zuckerberg, o companie cu răspundere limitată în scopuri caritabile și de advocacy, căreia i-au promis 99% din acțiunile lor de pe Facebook.

Inițiativa Chan Zuckerberg a angajat până acum puțin peste 2 miliarde de dolari pentru diverse proiecte. Niciunul dintre domeniile de interes ale fundației nu se referă în mod specific la schimbările climatice, dar durabilitatea face parte din prioritățile beneficiarilor acestora.

#schimbari climaterice #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.