Ce mașini au primii șase candidați din partea Partidului Democrat din Moldova! Unii nu declară nici un automobil

08 Iul. 2021, 09:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Iul. 2021, 09:04 // Actual //  MD Bani

Mașini vechi sau fabricate în ultimii doi ani cumpărate în leasing sau cu sute de lei. Vorbim despre automobilele primilor șase candidați din partea Partidului Democrat din Moldova care aspiră la un fotoliu de deputat în viitorul Parlament al Republicii Moldova, scrie Realitatea.md.

În timp ce liderul acestora, Pavel Filip nu indică nici un automobil în declarația de avere, alți membri PDM susțin că au și câte două automobile.

Cel puțin asta reiese din declarațiile de avere, pentru perioada 2019 – 2021, prezentate la Comisia Electorală Centrală.

Realitatea.md a analizat documentele și vă prezintă o scurtă informație.

Pavel Filip

Liderul democraților, inginer de profesie și fost premier al țării, în prezent cap de listă al PDM, nu are un automobil personal.

În declarația de avere depusă la CEC, Pavel Filip indică că nu deține nici o mașină, semn că, cel mai probabil, ar merge cu transportul public.

În schimb, Filip declară câteva terenuri, unele cumpărate cu mii de lei, altele doar cu câteva sute.

Unele din ele au fost achiziționate în perioada anilor 2004-2005, în timp ce altele abia în 2012-2016.

Ce alte bunuri mai declară Pavel Filip, puteți afla AICI.

Alexandru Jizdan

Între timp, colegul de partid și fostul ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan se plimbă cu două automobile.

În declarația de la CEC, depusă pentru perioada anilor 2019-2020, Jizdan indică că are un Volkswagen Golf, fabricat în anul 2012, pe care l-a achiziționat un an mai târziu.

Pentru acest autoturism, democratul ar fi achitat aproape 8 000 de euro.

De asemenea, Jizdan mai indică că are și un Land Rover Discovery, fabricat în 2012, pe care l-ar fi cumpărat abia în 2015.

Pentru această mașină, aspirantul la fotoliul de deputat a achitat, potrivit declarației de avere, circa 20 000 de euro.

Monica Babuc

Două mașini are și fosta ministră a Educației, candidata cu numărul 3 pe listele electorale ale PDM la scrutinul din 11 iulie. Monica Babuc indică la CEC că are un Chrysler din 1999 pe care l-a cumpărat în 2002.

Pentru acest autoturism, fostul vicepreședinte al Parlamentului ar fi scos din buzunar aproape 150 000 lei.

 

De asemenea, Babuc indică că mai deține și un Ford Focus, fabricat în 2018, pe care l-ar fi achiziționat în același an, surpriză, cu…ZERO lei.

Pe piața auto din Moldova, un astfel de automobil, în prezent, ajunge să coste aproape 10 000 de euro.

Ce alte bunuri mai indică membrul PDM în declarația de avere aflați AICI.

Ghenadie Buza

Fostul președinte al raionului Hîncești, medic chirurg de profesie, Ghenadie Buza circulă și el, probabil, cu transportul public. Asta reiese din declarația sa de avere în care indică ZERO automobile.

În schimb, Buza indică la CEC că deține un garaj din anul 2015, de aproape 50 metri pătrați, care costă sub 100 000 lei.

Informația apare în declarația de avere depusă de democrat la CEC.

Mihail Olărescu

Democrat și fost președinte al raionului Cimișlia, Mihail Olărescu, aspirant și el la fotoliul de deputat, indică că are o mașină Hyndai Creta pe care ar fi cumpărat-o în 2018, anul fabricării vehiculului.

În declarația de la CEC, Olărescu a indicat că și-a procurat această mașină cu mai puțin de 20 000 de euro.

Nicolae Ciubuc

Colegul de partid, fost ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în Guvernul Filip, Nicolae Ciubuc indică că este proprietarul unui BMW X4, vehicul fabricat în 2019.

De fapt, acest autoturism, Ciubuc l-ar fi luat în leasing, în anul 2020, pentru o perioadă de 5 ani. Pentru acest automobil, democratul ar fi achitat 40 000 de euro.

Alte mașini în proprietate, Ciubuc nu are, potrivit declarației de avere.

La fel, Ciubuc indică la CEC că deține și un garaj pe care cineva i l-ar fi oferit pentru o perioadă nedeterminată în folosință gratuită. Încăperea are peste 23 metri pătrați.

Ce alte bunuri mai indică membrul PDM în declarația de avere aflați AICI.

————————————————————————————————————————

Realitatea.md amintește că, până la alegerile parlamentare anticipate au mai rămas 4 zile.

Între timp, vă propunem să aflați mai multe despre declarațiile „modeste” ale democraților.

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.