Ce mașini au primii șase candidați din partea Partidului Democrat din Moldova! Unii nu declară nici un automobil

Mașini vechi sau fabricate în ultimii doi ani cumpărate în leasing sau cu sute de lei. Vorbim despre automobilele primilor șase candidați din partea Partidului Democrat din Moldova care aspiră la un fotoliu de deputat în viitorul Parlament al Republicii Moldova, scrie Realitatea.md.

În timp ce liderul acestora, Pavel Filip nu indică nici un automobil în declarația de avere, alți membri PDM susțin că au și câte două automobile.

Cel puțin asta reiese din declarațiile de avere, pentru perioada 2019 – 2021, prezentate la Comisia Electorală Centrală.

Realitatea.md a analizat documentele și vă prezintă o scurtă informație.

Pavel Filip

Liderul democraților, inginer de profesie și fost premier al țării, în prezent cap de listă al PDM, nu are un automobil personal.

În declarația de avere depusă la CEC, Pavel Filip indică că nu deține nici o mașină, semn că, cel mai probabil, ar merge cu transportul public.

În schimb, Filip declară câteva terenuri, unele cumpărate cu mii de lei, altele doar cu câteva sute.

Unele din ele au fost achiziționate în perioada anilor 2004-2005, în timp ce altele abia în 2012-2016.

Ce alte bunuri mai declară Pavel Filip, puteți afla AICI.

Alexandru Jizdan

Între timp, colegul de partid și fostul ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan se plimbă cu două automobile.

În declarația de la CEC, depusă pentru perioada anilor 2019-2020, Jizdan indică că are un Volkswagen Golf, fabricat în anul 2012, pe care l-a achiziționat un an mai târziu.

Pentru acest autoturism, democratul ar fi achitat aproape 8 000 de euro.

De asemenea, Jizdan mai indică că are și un Land Rover Discovery, fabricat în 2012, pe care l-ar fi cumpărat abia în 2015.

Pentru această mașină, aspirantul la fotoliul de deputat a achitat, potrivit declarației de avere, circa 20 000 de euro.

Monica Babuc

Două mașini are și fosta ministră a Educației, candidata cu numărul 3 pe listele electorale ale PDM la scrutinul din 11 iulie. Monica Babuc indică la CEC că are un Chrysler din 1999 pe care l-a cumpărat în 2002.

Pentru acest autoturism, fostul vicepreședinte al Parlamentului ar fi scos din buzunar aproape 150 000 lei.

De asemenea, Babuc indică că mai deține și un Ford Focus, fabricat în 2018, pe care l-ar fi achiziționat în același an, surpriză, cu…ZERO lei.

Pe piața auto din Moldova, un astfel de automobil, în prezent, ajunge să coste aproape 10 000 de euro.

Ce alte bunuri mai indică membrul PDM în declarația de avere aflați AICI.

Ghenadie Buza

Fostul președinte al raionului Hîncești, medic chirurg de profesie, Ghenadie Buza circulă și el, probabil, cu transportul public. Asta reiese din declarația sa de avere în care indică ZERO automobile.

În schimb, Buza indică la CEC că deține un garaj din anul 2015, de aproape 50 metri pătrați, care costă sub 100 000 lei.

Informația apare în declarația de avere depusă de democrat la CEC.

Mihail Olărescu

Democrat și fost președinte al raionului Cimișlia, Mihail Olărescu, aspirant și el la fotoliul de deputat, indică că are o mașină Hyndai Creta pe care ar fi cumpărat-o în 2018, anul fabricării vehiculului.

În declarația de la CEC, Olărescu a indicat că și-a procurat această mașină cu mai puțin de 20 000 de euro.

Nicolae Ciubuc

Colegul de partid, fost ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în Guvernul Filip, Nicolae Ciubuc indică că este proprietarul unui BMW X4, vehicul fabricat în 2019.

De fapt, acest autoturism, Ciubuc l-ar fi luat în leasing, în anul 2020, pentru o perioadă de 5 ani. Pentru acest automobil, democratul ar fi achitat 40 000 de euro.

Alte mașini în proprietate, Ciubuc nu are, potrivit declarației de avere.

La fel, Ciubuc indică la CEC că deține și un garaj pe care cineva i l-ar fi oferit pentru o perioadă nedeterminată în folosință gratuită. Încăperea are peste 23 metri pătrați.

Ce alte bunuri mai indică membrul PDM în declarația de avere aflați AICI.

————————————————————————————————————————

Realitatea.md amintește că, până la alegerile parlamentare anticipate au mai rămas 4 zile.

Între timp, vă propunem să aflați mai multe despre declarațiile „modeste” ale democrațilo r.

#partidul democrat din moldova #declarații de avere #automobile

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.