Ce mașini au primii șase candidați din partea Partidului Democrat din Moldova! Unii nu declară nici un automobil

08 Iul. 2021, 09:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Iul. 2021, 09:04 // Actual //  MD Bani

Mașini vechi sau fabricate în ultimii doi ani cumpărate în leasing sau cu sute de lei. Vorbim despre automobilele primilor șase candidați din partea Partidului Democrat din Moldova care aspiră la un fotoliu de deputat în viitorul Parlament al Republicii Moldova, scrie Realitatea.md.

În timp ce liderul acestora, Pavel Filip nu indică nici un automobil în declarația de avere, alți membri PDM susțin că au și câte două automobile.

Cel puțin asta reiese din declarațiile de avere, pentru perioada 2019 – 2021, prezentate la Comisia Electorală Centrală.

Realitatea.md a analizat documentele și vă prezintă o scurtă informație.

Pavel Filip

Liderul democraților, inginer de profesie și fost premier al țării, în prezent cap de listă al PDM, nu are un automobil personal.

În declarația de avere depusă la CEC, Pavel Filip indică că nu deține nici o mașină, semn că, cel mai probabil, ar merge cu transportul public.

În schimb, Filip declară câteva terenuri, unele cumpărate cu mii de lei, altele doar cu câteva sute.

Unele din ele au fost achiziționate în perioada anilor 2004-2005, în timp ce altele abia în 2012-2016.

Ce alte bunuri mai declară Pavel Filip, puteți afla AICI.

Alexandru Jizdan

Între timp, colegul de partid și fostul ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan se plimbă cu două automobile.

În declarația de la CEC, depusă pentru perioada anilor 2019-2020, Jizdan indică că are un Volkswagen Golf, fabricat în anul 2012, pe care l-a achiziționat un an mai târziu.

Pentru acest autoturism, democratul ar fi achitat aproape 8 000 de euro.

De asemenea, Jizdan mai indică că are și un Land Rover Discovery, fabricat în 2012, pe care l-ar fi cumpărat abia în 2015.

Pentru această mașină, aspirantul la fotoliul de deputat a achitat, potrivit declarației de avere, circa 20 000 de euro.

Monica Babuc

Două mașini are și fosta ministră a Educației, candidata cu numărul 3 pe listele electorale ale PDM la scrutinul din 11 iulie. Monica Babuc indică la CEC că are un Chrysler din 1999 pe care l-a cumpărat în 2002.

Pentru acest autoturism, fostul vicepreședinte al Parlamentului ar fi scos din buzunar aproape 150 000 lei.

 

De asemenea, Babuc indică că mai deține și un Ford Focus, fabricat în 2018, pe care l-ar fi achiziționat în același an, surpriză, cu…ZERO lei.

Pe piața auto din Moldova, un astfel de automobil, în prezent, ajunge să coste aproape 10 000 de euro.

Ce alte bunuri mai indică membrul PDM în declarația de avere aflați AICI.

Ghenadie Buza

Fostul președinte al raionului Hîncești, medic chirurg de profesie, Ghenadie Buza circulă și el, probabil, cu transportul public. Asta reiese din declarația sa de avere în care indică ZERO automobile.

În schimb, Buza indică la CEC că deține un garaj din anul 2015, de aproape 50 metri pătrați, care costă sub 100 000 lei.

Informația apare în declarația de avere depusă de democrat la CEC.

Mihail Olărescu

Democrat și fost președinte al raionului Cimișlia, Mihail Olărescu, aspirant și el la fotoliul de deputat, indică că are o mașină Hyndai Creta pe care ar fi cumpărat-o în 2018, anul fabricării vehiculului.

În declarația de la CEC, Olărescu a indicat că și-a procurat această mașină cu mai puțin de 20 000 de euro.

Nicolae Ciubuc

Colegul de partid, fost ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în Guvernul Filip, Nicolae Ciubuc indică că este proprietarul unui BMW X4, vehicul fabricat în 2019.

De fapt, acest autoturism, Ciubuc l-ar fi luat în leasing, în anul 2020, pentru o perioadă de 5 ani. Pentru acest automobil, democratul ar fi achitat 40 000 de euro.

Alte mașini în proprietate, Ciubuc nu are, potrivit declarației de avere.

La fel, Ciubuc indică la CEC că deține și un garaj pe care cineva i l-ar fi oferit pentru o perioadă nedeterminată în folosință gratuită. Încăperea are peste 23 metri pătrați.

Ce alte bunuri mai indică membrul PDM în declarația de avere aflați AICI.

————————————————————————————————————————

Realitatea.md amintește că, până la alegerile parlamentare anticipate au mai rămas 4 zile.

Între timp, vă propunem să aflați mai multe despre declarațiile „modeste” ale democraților.

10 Oct. 2026, 13:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2026, 13:39 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.