Ce mașini au primii șase candidați din partea Partidului Democrat din Moldova! Unii nu declară nici un automobil

08 Iul. 2021, 09:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Iul. 2021, 09:04 // Actual //  MD Bani

Mașini vechi sau fabricate în ultimii doi ani cumpărate în leasing sau cu sute de lei. Vorbim despre automobilele primilor șase candidați din partea Partidului Democrat din Moldova care aspiră la un fotoliu de deputat în viitorul Parlament al Republicii Moldova, scrie Realitatea.md.

În timp ce liderul acestora, Pavel Filip nu indică nici un automobil în declarația de avere, alți membri PDM susțin că au și câte două automobile.

Cel puțin asta reiese din declarațiile de avere, pentru perioada 2019 – 2021, prezentate la Comisia Electorală Centrală.

Realitatea.md a analizat documentele și vă prezintă o scurtă informație.

Pavel Filip

Liderul democraților, inginer de profesie și fost premier al țării, în prezent cap de listă al PDM, nu are un automobil personal.

În declarația de avere depusă la CEC, Pavel Filip indică că nu deține nici o mașină, semn că, cel mai probabil, ar merge cu transportul public.

În schimb, Filip declară câteva terenuri, unele cumpărate cu mii de lei, altele doar cu câteva sute.

Unele din ele au fost achiziționate în perioada anilor 2004-2005, în timp ce altele abia în 2012-2016.

Ce alte bunuri mai declară Pavel Filip, puteți afla AICI.

Alexandru Jizdan

Între timp, colegul de partid și fostul ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan se plimbă cu două automobile.

În declarația de la CEC, depusă pentru perioada anilor 2019-2020, Jizdan indică că are un Volkswagen Golf, fabricat în anul 2012, pe care l-a achiziționat un an mai târziu.

Pentru acest autoturism, democratul ar fi achitat aproape 8 000 de euro.

De asemenea, Jizdan mai indică că are și un Land Rover Discovery, fabricat în 2012, pe care l-ar fi cumpărat abia în 2015.

Pentru această mașină, aspirantul la fotoliul de deputat a achitat, potrivit declarației de avere, circa 20 000 de euro.

Monica Babuc

Două mașini are și fosta ministră a Educației, candidata cu numărul 3 pe listele electorale ale PDM la scrutinul din 11 iulie. Monica Babuc indică la CEC că are un Chrysler din 1999 pe care l-a cumpărat în 2002.

Pentru acest autoturism, fostul vicepreședinte al Parlamentului ar fi scos din buzunar aproape 150 000 lei.

 

De asemenea, Babuc indică că mai deține și un Ford Focus, fabricat în 2018, pe care l-ar fi achiziționat în același an, surpriză, cu…ZERO lei.

Pe piața auto din Moldova, un astfel de automobil, în prezent, ajunge să coste aproape 10 000 de euro.

Ce alte bunuri mai indică membrul PDM în declarația de avere aflați AICI.

Ghenadie Buza

Fostul președinte al raionului Hîncești, medic chirurg de profesie, Ghenadie Buza circulă și el, probabil, cu transportul public. Asta reiese din declarația sa de avere în care indică ZERO automobile.

În schimb, Buza indică la CEC că deține un garaj din anul 2015, de aproape 50 metri pătrați, care costă sub 100 000 lei.

Informația apare în declarația de avere depusă de democrat la CEC.

Mihail Olărescu

Democrat și fost președinte al raionului Cimișlia, Mihail Olărescu, aspirant și el la fotoliul de deputat, indică că are o mașină Hyndai Creta pe care ar fi cumpărat-o în 2018, anul fabricării vehiculului.

În declarația de la CEC, Olărescu a indicat că și-a procurat această mașină cu mai puțin de 20 000 de euro.

Nicolae Ciubuc

Colegul de partid, fost ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în Guvernul Filip, Nicolae Ciubuc indică că este proprietarul unui BMW X4, vehicul fabricat în 2019.

De fapt, acest autoturism, Ciubuc l-ar fi luat în leasing, în anul 2020, pentru o perioadă de 5 ani. Pentru acest automobil, democratul ar fi achitat 40 000 de euro.

Alte mașini în proprietate, Ciubuc nu are, potrivit declarației de avere.

La fel, Ciubuc indică la CEC că deține și un garaj pe care cineva i l-ar fi oferit pentru o perioadă nedeterminată în folosință gratuită. Încăperea are peste 23 metri pătrați.

Ce alte bunuri mai indică membrul PDM în declarația de avere aflați AICI.

————————————————————————————————————————

Realitatea.md amintește că, până la alegerile parlamentare anticipate au mai rămas 4 zile.

Între timp, vă propunem să aflați mai multe despre declarațiile „modeste” ale democraților.

20 Iul. 2026, 17:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Iul. 2026, 17:18 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Comisia Europeană a aplicat platformei de comerț online AliExpress o amendă record de 550 de milioane de euro (circa 629 de milioane de dolari) pentru că nu a luat măsuri suficiente împotriva vânzării de produse ilegale, contrafăcute și periculoase, scrie REUTERS.

Sancțiunea este cea mai mare aplicată până acum în baza Digital Services Act (DSA), legislația europeană care obligă marile platforme online să combată conținutul și produsele ilegale.

Potrivit Comisiei Europene, AliExpress nu a evaluat corect riscurile privind comercializarea produselor ilegale și a supraestimat eficiența propriilor sisteme de detectare și eliminare a acestora. În consecință, pe platformă au rămas disponibile săptămâni întregi produse contrafăcute, jucării nesigure și cosmetice considerate periculoase pentru consumatori.

Executivul european a criticat și sistemul de recomandare și publicitate al platformei, despre care susține că a favorizat răspândirea produselor ilegale. Totodată, sistemul de verificare a mărcilor comerciale, creat pentru combaterea contrafacerilor, a fost calificat drept ineficient și insuficient dotat cu personal, fiind ușor de ocolit de comercianții care vând produse false.

„Acest lucru este foarte periculos pentru consumatori și incorect față de companiile care respectă regulile”, a declarat comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen.

Potrivit datelor prezentate de Comisie, AliExpress a avut anul trecut 193 de milioane de utilizatori în Uniunea Europeană, depășind platformele Shein (156 de milioane) și Temu (130 de milioane). Atât Temu, cât și platforma X a lui Elon Musk au fost sancționate anterior în baza DSA, însă cu amenzi mult mai mici – 200 de milioane de euro, respectiv 120 de milioane de euro.

AliExpress a respins sancțiunea, calificând-o drept „disproporționată”, și a anunțat că analizează decizia și toate opțiunile legale disponibile.

Compania riscă și noi sancțiuni dacă măsurile de remediere pe care le va propune autorităților europene nu vor fi considerate suficiente pentru respectarea legislației privind serviciile digitale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!