Ce mașini au primii șase candidați din partea Partidului Democrat din Moldova! Unii nu declară nici un automobil

08 Iul. 2021, 09:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Iul. 2021, 09:04 // Actual //  MD Bani

Mașini vechi sau fabricate în ultimii doi ani cumpărate în leasing sau cu sute de lei. Vorbim despre automobilele primilor șase candidați din partea Partidului Democrat din Moldova care aspiră la un fotoliu de deputat în viitorul Parlament al Republicii Moldova, scrie Realitatea.md.

În timp ce liderul acestora, Pavel Filip nu indică nici un automobil în declarația de avere, alți membri PDM susțin că au și câte două automobile.

Cel puțin asta reiese din declarațiile de avere, pentru perioada 2019 – 2021, prezentate la Comisia Electorală Centrală.

Realitatea.md a analizat documentele și vă prezintă o scurtă informație.

Pavel Filip

Liderul democraților, inginer de profesie și fost premier al țării, în prezent cap de listă al PDM, nu are un automobil personal.

În declarația de avere depusă la CEC, Pavel Filip indică că nu deține nici o mașină, semn că, cel mai probabil, ar merge cu transportul public.

În schimb, Filip declară câteva terenuri, unele cumpărate cu mii de lei, altele doar cu câteva sute.

Unele din ele au fost achiziționate în perioada anilor 2004-2005, în timp ce altele abia în 2012-2016.

Ce alte bunuri mai declară Pavel Filip, puteți afla AICI.

Alexandru Jizdan

Între timp, colegul de partid și fostul ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan se plimbă cu două automobile.

În declarația de la CEC, depusă pentru perioada anilor 2019-2020, Jizdan indică că are un Volkswagen Golf, fabricat în anul 2012, pe care l-a achiziționat un an mai târziu.

Pentru acest autoturism, democratul ar fi achitat aproape 8 000 de euro.

De asemenea, Jizdan mai indică că are și un Land Rover Discovery, fabricat în 2012, pe care l-ar fi cumpărat abia în 2015.

Pentru această mașină, aspirantul la fotoliul de deputat a achitat, potrivit declarației de avere, circa 20 000 de euro.

Monica Babuc

Două mașini are și fosta ministră a Educației, candidata cu numărul 3 pe listele electorale ale PDM la scrutinul din 11 iulie. Monica Babuc indică la CEC că are un Chrysler din 1999 pe care l-a cumpărat în 2002.

Pentru acest autoturism, fostul vicepreședinte al Parlamentului ar fi scos din buzunar aproape 150 000 lei.

 

De asemenea, Babuc indică că mai deține și un Ford Focus, fabricat în 2018, pe care l-ar fi achiziționat în același an, surpriză, cu…ZERO lei.

Pe piața auto din Moldova, un astfel de automobil, în prezent, ajunge să coste aproape 10 000 de euro.

Ce alte bunuri mai indică membrul PDM în declarația de avere aflați AICI.

Ghenadie Buza

Fostul președinte al raionului Hîncești, medic chirurg de profesie, Ghenadie Buza circulă și el, probabil, cu transportul public. Asta reiese din declarația sa de avere în care indică ZERO automobile.

În schimb, Buza indică la CEC că deține un garaj din anul 2015, de aproape 50 metri pătrați, care costă sub 100 000 lei.

Informația apare în declarația de avere depusă de democrat la CEC.

Mihail Olărescu

Democrat și fost președinte al raionului Cimișlia, Mihail Olărescu, aspirant și el la fotoliul de deputat, indică că are o mașină Hyndai Creta pe care ar fi cumpărat-o în 2018, anul fabricării vehiculului.

În declarația de la CEC, Olărescu a indicat că și-a procurat această mașină cu mai puțin de 20 000 de euro.

Nicolae Ciubuc

Colegul de partid, fost ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în Guvernul Filip, Nicolae Ciubuc indică că este proprietarul unui BMW X4, vehicul fabricat în 2019.

De fapt, acest autoturism, Ciubuc l-ar fi luat în leasing, în anul 2020, pentru o perioadă de 5 ani. Pentru acest automobil, democratul ar fi achitat 40 000 de euro.

Alte mașini în proprietate, Ciubuc nu are, potrivit declarației de avere.

La fel, Ciubuc indică la CEC că deține și un garaj pe care cineva i l-ar fi oferit pentru o perioadă nedeterminată în folosință gratuită. Încăperea are peste 23 metri pătrați.

Ce alte bunuri mai indică membrul PDM în declarația de avere aflați AICI.

————————————————————————————————————————

Realitatea.md amintește că, până la alegerile parlamentare anticipate au mai rămas 4 zile.

Între timp, vă propunem să aflați mai multe despre declarațiile „modeste” ale democraților.

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.