Ce poți face cu 2% din impozitul pe venit?

Din anul 2017, persoanele fizice care sunt încadrate în câmpul muncii și au obligația de a plăti impozitele către stat pot redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație neguvernamentală beneficiară de 2%.

Este o metodă prin care oamenii pot susține activitatea unei organizații neguvernamentale fără a avea cheltuieli suplimentare. Acele 2% din impozitul pe venit se află deja în bugetul statului, iar în perioada de depune a declarațiilor pe venit, cetățenii au dreptul de ai redirecționa, muta, din bugetul statului, în contul unei organizații non-profit, fără a scoate ceva din propriul buzunar.

De ce să susții o organizație neguvernamentală?

ONG-urile sau organizațiile neguvernamentale sunt organizații non-profit care funcționează independent de guvernele naționale. Ele își desfășoară activitatea sub formă de organizații de utilitate publică și tind să fie deosebit de active în diverse domenii: lupta împotriva sărăciei, a problemelor de mediu sau a excluziunii sociale. De asemenea, contribuie la dezvoltarea localităților, prestarea serviciilor sociale pentru persoanele vulnerabile, prestarea serviciilor educaționale sau economice, oferind și creând locuri de muncă pentru persoanele care nu sunt acceptate de societate.

Aceste organizații reunesc oameni care împărtășesc un interes comun și care doresc să aibă un impact pozitiv sau să influențeze o schimbare.

De cele mai multe ori, ONG-urile caută resurse și suport în afara țării pentru a desfășura unele activități, pentru a oferi servicii oamenilor din categorii vulnerabili sau pentru a ajunge acolo unde este nevoia omului este mai mare. Astfel, ele identifică și conving parteneri externi să contribuie la soluționarea unor probleme din țară,

Însă, de ce să nu ne implicăm și noi? Multe probleme pot fi soluționate de populația locală, iar mecanismul 2% îți oferă această posibilitate.

Potrivit datelor prezentate de Serviciul Fiscal de Stat pentru anul 2022, 6114 de organizații necomerciale (Asociații Obștești, Fundații și Instituții Private) au depus declarația cu privire la impozitul pe venit. Aceste date pot indica și numărul real de organizații care au desfășurat activități de utilitate publică în anul 2022. Astfel, doar în anul 2022, organizațiile societății civile au contribuit la bugetul public cu aproape 5 miliarde lei.

Ce înseamnă acești bani pentru o Republica Moldova?

Sunt peste 23.000 locuri de muncă oferite oamenilor, multe dintre acestea fiind persoane vulnerabile;
Toți acești angajați au contribuit la bugetul de asigurări sociale cu peste 330 milioane lei, ceea ce ar putea reprezenta un echivalent de aproximativ 160.000 de pensii, îndemnizații de îngrijire a copiilor sau alte îndemnizații sociale;
Au contribuit cu peste 122 milioane de lei în fondul de asigurări medicale, ceea ce înseamnă salarii pentru medici, echipament medical și întreținerea instituțiilor de sănătate publică;
Sute de localități susținute cu terenuri de joacă, terenuri sportive, spații verzi, instituții publice modernizate, drumuri și trotuare reparate etc.
Sute de mii de oameni care au beneficiat de servicii sociale, ajutoare umanitare, suport la angajarea în câmpul muncii, instruire în diverse domenii, informare și apărarea drepturilor omului etc.

Imaginați-vă! Dacă populația Republicii Moldova, persoanele fizice, ar redirecționa și susține aceste organizații prin intermediul celor 2% din impozitul pe venit, câte persoane ar primi ajutor sau câte localități, cauze sociale, ar putea fi susținute?

Cum să susții un ONG, fără a avea cheltuieli?

Chiar dacă în multe țări există cultura de a susține activitatea unei organizații non-profit prin diverse mecanisme interne, cetățenii din Republica Moldova se implică mai puțin din multiple cauze: lipsa informației sau a cunoștințelor despre activitatea organizațiilor neguvernamentale, lipsa resurselor financiare sau existența unor informații false, stereotipuri, despre aceste organizații.

Cu toate acestea, e bine să știți că și în Moldova oamenii pot ajuta aceste organizații.

De exemplu, dacă ești angajat în câmpul muncii și ai achitat impozite, în perioada de depunere a declarațiilor pe venit, ai dreptul să susții o organizație neguvernamentală prin redirecționarea a 2% din impozitul pe venit. Și nu costă nimic!

Dacă vrei să încerci, iată care sunt pașii:

Vezi lista organizațiilor care sunt beneficiare ale mecanismului 2%. Potrivit Agenției Servicii Publice, în anul 2024 în lista beneficiarilor 2% sunt înscrise 1102 organizații.
Alege organizația pe care vrei să o susții. Verifică dacă este una credibilă și rezonează cu interesele tale, poate cauza și misiunea acestei organizații te sensibilizează.
Notează-ți codul fiscal al acestei organizații. Vei avea nevoie de acesta la completarea rubricii de redirecționare din declarația pe venit.
În procesul de completare a declarației pe venit, găsești câmpul M1, unde poți introduce codul fiscal al organizației către care vrei să redirecționezi 2%.
Dacă întâmpini dificultăți în acest proces sau ai nevoie de mai multe informații despre organizațiile neguvernamentale din țară, poți contacta Centrul CONTACT.

Împreună, putem sădi păduri, ajuta oamenii în dificultate, crea locuri de muncă, dezvolta localități și crea condiții decente pentru oameni etc.

Ale tale 2% pot ajuta. Tu decizi ce faci cu ele!

Autoare: Elena Nofit, manager comunicare și PR, Centrul CONTACT.

#redirectioneaza 2%#impozit pe venit #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.