Ce se întâmplă cu armele trimise în Ucraina? SUA nu prea știe

Statele Unite au puține modalități de a urmări aprovizionarea substanțială cu arme antitanc, antiaeriene și de alt tip pe care le-a trimis peste graniță în Ucraina, spun sursele CNN, un unghi mort care se datorează în mare parte lipsei de militari americani pe teren în această țară.

Este un risc conștient pe care administrația președintelui american Joe Biden este dispusă să și-l asume.

Pe termen scurt, SUA consideră că transferul de echipamente în valoare de sute de milioane de dolari este vital pentru capacitatea ucrainenilor de a ține piept invaziei Moscovei.

Un oficial de rang înalt din domeniul apărării a declarat marți că aceasta este „cu siguranță cea mai mare livrare recentă către o țară parteneră într-un conflict”.

Dar riscul, spun atât actualii oficiali americani, cât și analiștii din domeniul apărării, este că, pe termen lung, unele dintre aceste arme ar putea ajunge în mâinile altor armate și miliții pe care SUA nu au intenționat să le înarmeze.

„Avem informații pentru o perioadă scurtă de timp, dar când intră în ceața războiului, avem control aproape zero”, a declarat o sursă informată din serviciile de informații americane.

Atunci când a luat decizia de a trimite arme și echipamente în Ucraina de miliarde de dolari, administrația Biden a luat în calcul riscul ca unele dintre transporturi să ajungă în cele din urmă în locuri neașteptate, a declarat un oficial din domeniul apărării.
Dar în acest moment, a spus oficialul, administrația consideră că eșecul de a înarma în mod adecvat Ucraina reprezintă un risc mai mare.

#arme #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.